Update: Rusia ar fi pregătit atacurile încă din primele zile ale lui octombrie. Bilanț provizoriu al atacului: 11 morți și 64 de răniți. Bombardamente fără precedent, în ultimele luni, ale Rusiei în Ucraina – LIVETEXT

Sursă: Agerpres.

Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, loviturile ruse cu zeci de rachete şi drone iraniene Shahed au vizat Ucraina de la nord la sud şi de la est la vest, lovind capitala Kiev, precum şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir.

Oficiali ai Uniunii Europene au condamnat seria de atacuri cu rachete efectuate de armata rusă luni dimineaţă asupra Kievului şi altor oraşe importante ucrainene, transmite DPA.

”Ceea ce se întâmplă acum la Kiev este dezgustător”, a scris pe Twitter preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Biden condamnă atacurile brutale ale forțelor ruse

Preşedintele american Joe Biden a „condamnat ferm” luni valul de bombardamente ruseşti în Ucraina, dovadă a „brutalităţii absolute” a omologului său rus Vladimir Putin, soldate cu cel puţin 11 morţi şi 89 de răniţi în toată ţara, potrivit AFP, transmite Agerpres.

„Aceste atacuri au ucis şi rănit civili şi au distrus ţinte nemilitare”, a denunţat liderul democrat, asigurând că acestea nu vor face decât să întărească sprijinul american pentru Ucraina şi că SUA vor continua „să impună Rusiei să plătească scump pentru agresiunea sa”.

Rusia ar fi pregătit atacul încă din primele zile ale lui octombrie

Rusia plănuia atacul masiv cu rachete, pe care l-a efectuat luni asupra Ucrainei, încă de la începutul lunii octombrie, astfel încât acesta nu reprezintă un răspuns la explozia de sâmbătă de pe podul Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, a declarat luni Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), citată de agenţiile de presă EFE şi Ukrinform.

Potrivit GUR, Kremlinul a dat ordin armatei ruse să pregătească atacuri cu rachete asupra Kievului şi infrastructurilor civile din oraşele ucrainene încă din 2-3 octombrie.

Unităţile militare de aviaţie strategică şi cu rază lungă de acţiune au primit ordin să se pregătească de atacuri masive, care să se concentreze – conform GUR, citată de Ukrinform – pe „infrastructura civilă critică şi zonele centrale ale oraşelor ucrainene dens populate”.

La 8 octombrie, şapte bombardiere strategice Tu-160 au fost transferate de pe aerodromul Engels pe aerodromul ‘Olenia’ (peninsula Kola), fiind echipate cu rachete de croazieră Kh-101, în timp ce la Sevastopol au fost dislocate şase nave purtătoare de rachete de croazieră, care aveau la bord în total 40 de rachete Kalibr.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a insistat luni „să se înceteze blamarea victimei agresiunii”, după declaraţii care sugerau că „Putin a fost provocat” de recenta explozie de pe Podul Crimeii.

Rusia a lovit „constant Ucraina cu rachete şi înainte de explozia de pe pod”, a declarat Kuleba, potrivit căruia Putin este „disperat după înfrângerile suferite de armata sa pe câmpul de luptă”.

Un camion care a explodat sâmbătă dimineaţă devreme a provocat un incendiu la şapte rezervoare de combustibil dintr-un tren-cisternă, ceea ce a dus la prăbuşirea a două secţiuni ale părţii rutiere a podului, fiiind totodată avariate aproximativ 1,3 kilometri de şine de cale ferată.

„Putin nu are nevoie să fie ‘provocat’ pentru a comite crime odioase”, a mai spus Kuleba.

Bombardamentele masive ruseşti asupra mai multor oraşe ucrainene au ucis mai multe persoane, în timp ce sirenele de alertă aeriană au determinat populaţia să se ascundă în adăposturi.

Rusia a utilizat 83 de rachete de croazieră şi 17 drone de fabricaţie iraniană pentru a bombarda luni mai multe oraşe ucrainene, a comunicat înainte de prânz viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar.

Într-un comunicat ulterior, Statul Major General al armatei ucrainene a indicat că în total Rusia a folosit 84 de rachete de croazieră, dintre care 43 au fost doborâte de antiaeriana ucraineană.

Bilanț provizoriu: 11 morţi şi 64 de răniţi

Sirenele anunţând raiduri aeriene se auzeau din nou la Kiev luni după-amiază, după bombardamentul rusesc din cursul dimineţii, soldat cu cel puţin 11 morţi şi 64 de răniţi şi care a lăsat fără curent electric patru regiuni ale Ucrainei, transmite Reuters.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, declarase mai devreme, după oprirea sirenelor în urma încetării raidului rusesc, că ameninţarea unor atacuri asupra capitalei persistă.

În raidul efectuat de armata rusă ca represalii după explozia survenită sâmbătă pe podul Kerci au fost lovite de asemenea ţinte din alte oraşe ucrainene, printre care Liov, Jitomir şi Harkov.

Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, în raidul de luni dimineaţă Rusia a lansat 83 de rachete şi 17 drone iraniene Shahed, iar 43 dintre aceste rachete au fost doborâte de antiaeriana ucraineană.

Conform ultimului bilanţ al victimelor anunţat de autorităţile de la Kiev, cel puţin 11 persoane au fost ucise şi 64 rănite în urma acestui atac.

Într-un mesaj televizat, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat luni dimineaţă că a ordonat lovituri împotriva unor ţinte militare, de comunicaţii şi energetice ucrainene, el promiţând riposte ”severe” în cazul unor noi atacuri ucrainene contra teritoriului rus, după explozia survenită sâmbătă pe podul care leagă Rusia de Crimeea.

În urma raidului rusesc asupra infrastructurilor ucrainene patru regiuni ucrainene nu mai au electricitate, respectiv Liov, Poltava, Sumî şi Ternopil, iar în alte părţi ale Ucrainei furnizarea curentului electric este perturbată parţial.

Klaus Iohannis condamnă cu fermitate atacurile ruse asupra oșelor ucrainene

Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat, luni, „cu fermitate”, atacurile cu rachete ale Rusiei asupra oraşelor şi infrastructurii civile din Ucraina.

„Condamn cu fermitate atacurile oribile cu rachete ale Rusiei asupra oraşelor şi infrastructurii civile din Ucraina. Uciderea oamenilor nevinovaţi trebuie să înceteze. Vom continua să sprijinim Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii Kremlinului”, a scris şeful statului, pe Twitter, relatează Agerpres.

Franţa şi Germania anunţă sprijin militar suplimentar pentru Ucraina după atacurile efectuate de Rusia luni

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat „extrema îngrijorare” după seria de atacuri ruse care au vizat luni dimineaţa mai multe regiuni ucrainene şi a promis că va creşte ajutorul militar al Franţei pentru Ucraina, în timpul unei convorbiri telefonice de urgenţă cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, informează AFP.

Emmanuel Macron „a reafirmat sprijinul său deplin pentru preşedintele Zelenski şi angajamentul Franţei de a majora sprijinul său pentru Ucraina, ca răspuns la solicitările formulate de Kiev, inclusiv în materie de echipament militar”, a anunţat Palatul Elysee.

Şeful statului francez „rămâne în strâns contact” cu omologul său ucrainean, precum şi cu „partenerii săi europeni şi din G7”, a mai subliniat preşedinţia franceză.

Macron a confirmat vineri că Franţa preconizează să trimită Ucrainei şase tunuri Caesar suplimentare, în afara celor 18 deja livrate. Aceste tunuri de 155 mm, vârf de gamă al artileriei franceze, au o rază de acţiune de 40 de kilometri.

Aceste şase noi unităţi trebuie să fie deduse dintr-o comandă destinată Danemarcei. Discuţii în acest sens sunt în curs să fie finalizate cu Copenhaga, a precizat vineri Macron.

În afară de cele 18 tunuri Caesar, Franţa a furnizat până acum Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene, vehicule blindate (VAB), carburant, echipamente individuale şi circa 15 tunuri tractate TRF1 de 155 mm.

Franţa analizează de asemenea posibilitatea de a livra Kievului 20 de vehicule blindate Bastion.

Şi Germania va livra în câteva zile Ucrainei un prim sistem de apărare antiaeriană IRIS-T SLM, a anunţat luni ministrul german al apărării Christine Lambrecht, transmite Reuters. Berlinul va trimite Ucrainei patru astfel de sisteme.

„Noile tiruri de rachetă asupra Kievului şi a multor alte oraşe arată cât este de important să furnizăm rapid Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană”, a arătat într-o declaraţie responsabila germană.

„Atacurile Rusiei cu rachete şi drone terorizează în special populaţia civilă. De aceea noi oferim acum sprijin în special cu arme antiaeriene”, a explicat ea.

Rusia a bombardat luni dimineaţa, la o oră de vârf, mai multe oraşe din Ucraina, omorând civili şi provocând întreruperea curentului şi încălzirii, într-o aparentă revanşă după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că explozia de la sfârşitul săptămânii trecute de pe podul care leagă Crimeea de Rusia a fost un atac terorist, menţionează Reuters.

Armata ucraineană afirmă că Rusia a lansat 75 de rachete asupra Ucrainei luni dimineaţa

Armata ucraineană a afirmat că Rusia a lansat 75 de rachete asupra Ucrainei luni dimineaţa, într-o serie de bombardamente asupra mai multor oraşe ale ţării, informează AFP şi Reuters.

„În dimineaţa zilei de luni, agresorul a lansat 75 de rachete, (dintre care) 41 au fost doborâte de apărarea noastră aeriană”, a anunţat pe Telegram comandantul-şef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, precizând că Rusia a utilizat „drone de luptă”.

Mai multe explozii au avut loc luni dimineaţa în capitala ucraineană Kiev, precum şi în oraşele Lvov, Ternopil şi Dnipro, după ce Moscova a acuzat Ucraina că a orchestrat puternica explozie ce a avariat podul-cheie care leagă Rusia şi Peninsula Crimeea, informează agenţiile de presă internaţionale.

Radioul public ucrainean a informat, citând serviciile de urgenţă, că exploziile de la Kiev au cauzat morţi şi răniţi, însă nu au fost prezentate cifre. Puţin mai târziu, poliţia ucraineană a anunţat că cel puţin 5 persoane au fost ucise şi alte 12 au fost rănite în seria de bombardamente care a lovit Kievul luni dimineaţa, potrivit unui prim bilanţ.

„În acest stadiu, se cunoaşte că sunt cinci morţi şi 12 răniţi”, a informat poliţia ucraineană pe Facebook, precizând că „majoritatea bombardamentelor” au avut loc în „centrul capitalei” ucrainene.

Rusia a utilizat drone iraniene pentru a lovi Ucraina luni, susţine preşedintele ucrainean Zelenski

Rusia a lansat luni o campanie de bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, precizând că au fost lansate zeci de rachete şi atacuri cu drone iraniene, informează AFP şi Reuters.

„Ei vor (să provoace) panică şi haos, vor să distrugă sistemul energetic” al Ucrainei, a susţinut Zelenski într-o înregistrare video difuzată pe reţelele sociale. El a adăugat că loviturile ruse „cu zeci de rachete” şi drone iraniene Shahed au vizat Ucraina de la nord la sud şi de la est la vest, lovind capitala Kiev, precum şi regiunile Hmelniţki, Lviv (Liov), Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir.

Volodimir Zelenski a mai subliniat că Rusia a întreprins special atacurile sale luni, pentru a provoca cât mai multe pierderi posibile în rândul oamenilor. „A doua ţintă (după sistemul energetic) sunt oamenii. O astfel de oră şi astfel de ţinte au fost alese special pentru a cauza cât mai multe victime posibil”, a afirmat şeful statului ucrainean.

Potrivit unui prim bilanţ al poliţiei ucrainene, atacurile ruse care au avut loc luni dimineaţa asupra Kievului s-au soldat cu cel puţin cinci morţi şi 12 răniţi.

Aparate de fabricaţie iraniană de tip Shahed-136, cunoscute şi ca „drone kamikaze”, au fost utilizate în urmă cu numai câteva zile asupra oraşului Zaporojie şi anterior în alte părţi ale Ucrainei.

Comisia Europeană: Utilizarea spaţiului aerian al ţărilor vecine pentru a ataca Ucraina este inacceptabilă

Utilizarea spaţiului aerian al ţărilor vecine pentru a ataca Ucraina este inacceptabilă, a declarat luni Comisia Europeană, după ce Republica Moldova a denunţat folosirea spaţiului său aerian în atacuri ruseşti asupra asupra Kievului şi altor oraşe ucrainene luni dimineaţa, transmite Reuters.

Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, zeci de rachete lansate de forţele ruse au lovit capitala Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir.

”Acestea sunt atacuri barbare şi laşe”, a reacţionat Peter Stano, purtător de cuvânt al executivului UE, în conferinţa de presă cotidiană a Comisiei.

El a calificat atacurile desfăşurate luni de Rusia contra civililor din Ucraina drept crime de război ale căror autori vor trebui să fie traşi la răspundere şi i-a cerut preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko să nu permită folosirea teritoriului ţării sale pentru lansarea de ”rachete contra Ucrainei”.

Autorităţile de la Chişinău au anunţat că rachete ruse care au lovit luni dimineaţă Ucraina au încălcat spaţiul aerian al Republicii Moldova.

”Trei rachete lansate de pe nave ruse din Marea Neagră asupra Ucrainei în această dimineaţă au traversat spaţiul aerian al Moldovei. Am dispus ca ambasadorul Rusiei să fie convocat pentru a oferi o explicaţie”, a scris pe Twitter ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, potrivit Reuters.

Oficialul moldovean a adăugat că Republica Moldova condamnă în ”cei ai puternici termeni posibili” încălcarea spaţiului său aerian şi ”agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei”.

Mai multe explozii au avut loc luni dimineaţa în capitala ucraineană Kiev, precum şi în oraşele Lvov, Ternopil şi Dnipro, după ce Moscova a acuzat Ucraina că a orchestrat puternica explozie ce a avariat podul-cheie care leagă Rusia şi Peninsula Crimeea, informează agenţiile de presă internaţionale, scrie Agerpres.

Radioul public ucrainean Suspilne a informat, citând serviciile de urgenţă, că exploziile de la Kiev au cauzat morţi şi răniţi, însă nu au fost prezentate cifre.

„Mai multe explozii (au avut loc) în districtul Şevcenko (Şevcenskivskii), în centrul capitalei”, a anunţat la rândul său, pe mesageria Telegram, primarul capitalei Vitali Kliciko. „Detalii mai târziu”, a adăugat el, potrivit Reuters.

Puţin mai târziu, Klicko a anunţat că atacurile de luni dimineaţa au vizat mai multe clădiri, dintre care unele fac parte din „infrastructura critică” a capitalei ucrainene.

La rândul său, guvernatorul regiunii Lviv (Lvov, Liov), Maxim Kozitski, a anunţat că oraşul din vestul Ucrainei, care până acum fusese în general ferit de lupte cu armata rusă, a fost bombardat luni dimineaţa. „Au fost înregistrate lovituri asupra infrastructurilor energetice ale regiunii Lviv”, îndemnându-i pe locuitori „să rămână în adăposturi” în faţa „ameninţării cu noi atacuri”.

Martori citaţi de agenţia de presă britanică au informat despre un nor de fum negru înălţându-se deasupra clădirilor. Un jurnalist al AFP a văzut numeroase ambulanţe în centrul Kievului, deplasându-se spre locurile unde au avut loc exploziile, iar un martor a declarat pentru Reuters că a văzut un crater uriaş în una dintre intersecţiile din centrul capitalei şi maşini total distruse, înnegrite şi acoperite de schije.

Explozii au fost raportate de asemenea la Lvov, Ternopil şi Jitomir, în vestul Ucrainei, precum şi în oraşul Dnipro din centrul acestei ţări.

Rusia renunţase la o ofensivă timpurie asupra Kievului, în faţa rezistenţei ucrainene ferme, întărită de armele livrate de Occident.

De atunci, Moscova s-a concentrat pe sudul Ucrainei şi pe Donbas, vast teritoriu din estul acestei ţări format din regiunile învecinate Lugansk şi Doneţk, desfăşurând acolo o artilerie copleşitoare, în una dintre cele mai dure lupte la sol ce are loc în Europa după Al Doilea Război Mondial.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că exploziile care au avut loc luni în mai multe oraşe de pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în capitala Kiev, au cauzat morţi şi răniţi şi a acuzat Rusia că încearcă „să şteargă Ucraina de pe faţa Pământului”, informează Reuters.

„Ei (ruşii) încearcă să ne distrugă şi să ne şteargă de pe faţa Pământului… să distrugă poporul nostru, în timp ce acesta doarme acasă în (oraşul) Zaporojie. Să ucidă oameni care se duc la muncă în Dnipro şi Kiev”, a subliniat Zelenski pe mesageria Telegram.

„Sirenele de raiduri aeriene nu contenesc pe întreg teritoriul Ucrainei. Acolo sunt atacuri cu rachete. Din păcate, acolo sunt morţi şi răniţi”, a mai spus preşedintele Ucrainei.

Mai multe explozii au avut loc luni dimineaţa în capitala ucraineană Kiev, precum şi în oraşele Lvov (Liov), Ternopil şi Dnipro, după ce Moscova a acuzat Ucraina că a orchestrat puternica explozie ce a avariat podul-cheie care leagă Rusia şi Peninsula Crimeea.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat luni sprijinul Alianţei Nord-Atlantice pentru Ucraina şi a condamnat atacurile ruseşti asupra infrastructurii civile, după o discuţie cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, potrivit DPA şi Reuters.

„NATO va continua să sprijine curajosul popor ucrainean pentru a lupta împotriva agresiunii Kremlinului atât timp cât va fi nevoie”, a scrie el într-o postare pe Twitter.

Stoltenberg a condamnat de asemenea „atacurile groaznice şi la întâmplare ale Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina”.

Miniştrii Apărării din NATO urmează să se întâlnească miercuri la Bruxelles, pentru o reuniune de două zile care va avea pe agendă şi sprijinul pentru Ucraina.

Kremlinul, în dezacord cu apelul Austriei de a opri bombardarea infrastructurii Ucrainei

Kremlinul nu este de acord cu apelul Austriei care a cerut Rusiei să înceteze bombardarea infrastructurii ucrainene, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat luni de agenţia oficială de presă rusă TASS.

Austria a fost prima ţară care a cerut Rusiei să înceteze bombardarea ţintelor în Ucraina. Ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, a declarat că ţara sa va continua să sprijine Kievul.

„Nu, nu suntem de acord. Austria, dacă înţelegem bine, nu a acuzat Ucraina că atacă infrastructura critică a Rusiei. Prin urmare, este puţin probabil să aibă dreptul de a face astfel de declaraţii”, a reacţionat Peskov la remarcile Vienei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat atacurile asupra Ucrainei. El a declarat că acestea au vizat instalaţii energetice, de comandament militar şi comunicaţii, subliniind că loviturile au avut loc la sugestia Ministerului rus al Apărării. Preşedintele rus a avertizat cu privire la un răspuns „dur” dacă Ucraina va continua să comită „atacuri teroriste” pe teritoriul Rusiei, aminteşte TASS.

Ministrul ucrainean de externe şi-a întrerupt turnel african în urma bombardamentelor ruseşti

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a anunţat luni că-şi întrerupe turneul african început pe 3 octombrie şi va reveni de îndată în Ucraina, ca urmare a bombardamentelor efectuate de Rusia asupra ţării sale drept represalii după explozia de pe podul peste Strâmtoarea Kerci.

”Sunt în contact permanent cu partenerii mei încă din această dimineaţă pentru a coordona un răspuns hotărât împotriva atacurilor ruseşti. De asemenea, îmi voi întrerupe turneul în Africa şi voi reveni imediat în Ucraina”, a anunţat Kuleba pe Twitter, potrivit agenţiei EFE.

Ministrul ucrainean se află în Kenya, după ce vizitase Senegal, Coasta de Fildeş şi Ghana, în cadrul unui turneu african menit să convingă ţările africane ”să nu rămână neutre” în faţa agresiunii ruse contra ţării sale. Multe ţări africane s-au abţinut în cadrul unor voturi la ONU care condamnau agresiunea rusă.

În urma exploziei survenite sâmbătă pe podul Kerci care leagă Rusia de Crimeea, acţiune pusă de Rusia pe seama Ucrainei, armata rusă a lansat luni dimineaţă un atac masiv cu rachete asupra unor ţinte din Kiev, Liov şi alte oraşe ucrainene.

Într-un mesaj televizat, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că a ordonat lovituri împotriva unor ţinte militare, de comunicaţii şi energetice ucrainene. ”Regimul de la Kiev, prin acţiunile sale, s-a plasat singur pe acelaşi nivel cu organizaţiile teroriste internaţionale; cu grupările cele mai odioase. Să lăsăm fără răspuns asemenea acte este pur şi simplu imposibil”, a afirmat liderul de la Kremlin, care a promis riposte ”severe” în cazul unor noi atacuri ucrainene contra teritoriului rus.

În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.