„Sigur că avem datele noastre, ale asociaţiei, dar, ca să fim imparţiali, m-aş duce către Transelectrica şi acolo am văzut că există ATR-uri (aviz tehnic de racordare n.r) pentru proiecte noi, undeva la 3.000 de megawaţi, cu punere în funcţiune în perioada 2023- 2026. Sigur că ATR-ul este valid pentru 12 luni, deci cei care au blocat doar reţeaua se vor se vor cerne într-o perioadă relativ scurtă. Însă m-aş duce către contractele de racordare şi acolo, din nou, până în 2025-2026 există cam 3.000 de megawaţi noi”, a spus Borotea.
El a subliniat că, din aceste contracte de racordare, peste 80% au şanse să se transforme în proiecte.
„Au o certitudine mare, mai mare de 80%, pentru că, în momentul în care semnezi contractul de racordare eşti determinat, adică nu doreşti să îţi pierzi locul acolo, îţi doreşti să-l securizezi pe termen lung, şi înseamnă plata unor bani deja, unor bani semnificativi uneori, mai ales la Transelectrica. Sigur că se poate plăti şi în tranşe, dar, de regulă, lucrările de racordare nu încep până nu te apropii de plata integrală a contractului de racordare. Şi aici am văzut, sunt cazuri de 10.000-20.000 de euro pe MW instalat. Vorbesc doar de racordare. Dar sunt şi cazuri în care depăşesc 150.000 de euro pe MW instalat. Şi atunci, ca să cheltui astfel de sume doar ca să blochezi reţeaua, nu cred că este ceva fezabil din punct de vedere al unui om de afaceri sau al unei societăţi comerciale”, a explicat vicepreşedintele RWEA.
Adrian Borotea a semnalat că există şi probleme care trebuie corectate în acest domeniu, precum supraimpozitarea, abordarea PPA (power purchase agreement), modul de calcul al bazei de impozitare etc.
„Sigur că sunt probleme, însă asociaţia noastră consideră în mod optimist că ele pot fi rezolvate prin dialog, un dialog continuu, proactiv din partea noastră, a celorlalte asociaţii, pentru că suntem împreună cu cele din energia solară, şi sunt lucruri care, dacă nu sunt făcute astăzi vor fi făcute mâine.(…) Sunt lucruri care pot şi trebuie să fie corectate uneori mai devreme, alteori mai târziu. Sigur că putem porni de la problemele cu care se confruntă producătorii existenţi şi aici sunt lucruri legate de supraimpozitare, de abordare a PPA-ului, de modul de calcul al bazei de impozitare, referitor la profilarea energiei, referitor la recunoaşterea integrală a dezechilibrelor la toate regenerabilele. Ştim cu toţii că energia eoliană este impredictibilă şi atunci sigur că dezechilibrele sunt mari şi limitarea la 5% introduce o problemă mare. Apoi este vorba de PPA şi aici reţinerea la sursă este o problemă, în condiţiile în care partenerul de contract este unul extern, reţinerea la sursă rezolvă o problemă, dar naşte alta şi anume că este posibil să existe o dublă taxare la producătorii existenţi. Sigur că fără PPA, dezvoltarea unui parc eolian sau solar nou, ridică o mare problemă din partea băncilor, din partea investitorilor şi aici lucrurile zic eu că trebuie repede şi bine corectate”, a precizat oficialul RWEA.
Acesta a reamintit şi de proiectul Ordonanţă care prevede limitarea la 50 de hectare pentru proiectele eoliene şi solare dezvoltate pe terenuri agricole şi a subliniat că trebuie găsit un echilibru în ceea ce priveşte abordarea din punct de vedere al agriculturii, dar şi al parcurilor eoliene.
„Sunt multe alte lucruri şi apropo de comunicatul de presă care a fost dat zilele trecute şi se referă la producătorii noi, la dezvoltatori, la investitori, la cei care vor să vină să sprijine sistemul nostru energetic şi care trebuie să aibă nu numai speranţe şi încredere în business planul lor, dar şi stabilitate şi predictibilitate legislativă. Şi aici lucrurile se pot îmbunătăţi. Este vorba de acea limitare la 50 de hectare, e vorba de categoriile de terenuri, şi vă dau un exemplu: vântul nu bate cu putere peste tot în România, sunt anumite zone, culoare unde acesta bate. Dacă întâmplător acolo este un teren arabil, sigur că trebuie găsit un echilibru între abordarea din punct de vedere al agriculturii şi parcurile eoliene. De asemenea, racordarea la reţele, interpretarea oarecum limitativă din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii de a fi doar un singur proiect pe o singură companie nu ajută la implementarea unor astfel de proiecte”, a precizat Borotea, la ZF Power Summit 2023.
El a mai menţionat că nu a fost oprită niciodată comunicarea cu autorităţile „în mod proactiv şi pozitiv” şi că miercuri după-amiaza vor fi discuţii cu premierul şi cu parlamentarii.
Borotea a mai afirmat că asociaţia are în prezent 52 de membri, faţă de 32 la începutul anului trecut, şi că este vorba despre investitori noi, majoritatea veniţi din străinătate, cu dorinţa de a investi în energia regenerabilă, în energia eoliană.