‘Contractul cu Consorţiul Voith Siemens Hydro Power este de aproape 400 milioane euro, deşi primul studiu de fezabilitate, în 2001, era de 123 milioane euro. Pentru retehnologizare, în 2003, s-a ajuns la concluzia că nu doar partea mecanică trebuie refăcută, ci şi partea electrică în cazul celor 20 de hidroagregate. Astfel, primul studiu de fezabilitate a fost înlocuit. Componenta de electrică reprezintă 30% din componenta mecanică. În acest caz, partea mecanică a fost 123 milioane euro, iar partea electrică a reprezentat diferenţa până la 356 milioane euro. Consorţiul Voith Siemens Hydro Power a primit, prin încredinţare directă, în 2003, contractul în valoare de 356 milioane euro. În final, în februarie, când vom trage linie, se va ajunge la 400 milioane euro. Calculând la MW produşi, preţul pentru un MW este de patru ori mai mare decât în mod normal’, a afirmat Remus Borza.
Citeste si: Contracte de retehnologizare de un miliard de euro – altă cauză a dezastrului de la Hidroelectrica
Administratorul judiciar al Hidroelectrica a precizat că a demarat negocieri cu consorţiul Voith Siemens Hydro Power, deoarece compania are nevoie de noi retehnologizări.
‘Am demarat negocieri cu consorţiul pentru că Hidroelectrica va avea din nou nevoie de reabilitări. Noi avem încă 300 hidroagregate. Dacă nu vin la negocierile la care au fost invitaţi cu un discount comercial serios, nu vor mai pupa nicio reabilitare. Dar eu sigur nu o să moştenesc Hidroelectrica şi zilele mele aici sunt numărate. Este posibil să vină un politruc să spună iar că încheie contractul cu 400 milioane pentru că aceasta este suma’, a declarat Remus Borza.
Hidroelectrica a pus în funcţiune, vineri, un hidroagregat retehnologizat în centrala Rusăneşti, în judeţul Olt, care face parte din proiectul ansamblului de cinci hidrocentrale dotate, fiecare, cu patru turbine-pompă.
Astfel, la Rusăneşti a fost repus în funcţiune al 17-lea hidroagregat retehnologizat, din totalul celor 20 incluse în acest proiect, costurile lucrărilor realizate fiind de aproximativ 385 milioane euro, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica. Investiţia finală pentru întregul proiect va ajunge la aproximativ 400 milioane euro şi asigură o creştere semnificativă a capacităţilor de producţie şi a eficienţei energetice.
Pe lângă producţia de energie, acestea vor putea transporta apă, pe o distanţă de circa 100 km, de la vărsarea Oltului în Dunăre, în amonte, până la acumularea Slatina/Ipoteşti, asigurând astfel servicii de sistem şi rezerve de apă pentru irigarea terenurilor agricole.
Un volum de apă de 240 metri cubi pe secundă, jumătate din debitul mediu multianual al Oltului, ar putea fi pompat în sens invers curgerii râului, asigurându-se astfel servicii de sistem necesare în gol de consum, adică, în situaţia în care energia produsă noaptea sau la sfârşit de săptămână, în special în centrale eoliene şi la grupurile 3,4 Cernavodă, nu va putea fi consumată în SEN.