Borza a arătat că în contextul reducerii consumului de energiei şi al scăderii preţului, producătorii tradiţionali de energie sunt presaţi să reducă costurile de operare şi să restructureze procesele de producţie.
‘Din păcate pentru noi, producătorii tradiţionali, nu mai vindem cu 240 (n.r preţul în lei pentru un megawatt), vă aduceţi aminte în 2012 când vindeam cu 267 de lei megawatt-ul. Astăzi ne rugăm să vindem, să găsim cumpărători la 170 de lei megawatt-ul. Asta pune o presiune enormă pe producătorii tradiţionali, fie că vorbim de Hunedoara, de Oltenia, de a-şi reduce costurile de operare. Chiar şi Hidroelectrica în acest moment este la limita preţului de cost. Asta în primul rând trebuie să ne determine mai multă implicare şi mai mult curaj,(…) redefinire, o remodelare a proceselor de producţie evident, o restructurare, o remodelare administrativ-teritorială a companiei. Anul trecut am desfiinţat şase sucursale, inclusiv Slatina. Anul acesta probabil alte trei sucursale vor avea aceeaşi soartă. La Haţeg, la Sebeş, la Cluj vor fi transformate în uzine de producţie, pentru că, să nu uităm, Hidroelectrica este o companie cu pronunţat profil industrial, adică produce energie şi atunci aceste servicii suport care erau supradimensionate la un moment dat şi reprezentau 39% din personal, indiscutabil erau supradimensioante’, a declarat Remus Borza.
Administratorul judiciar al Hidroelectrica a menţionat că un model de succes în privinţa administrării şi reducerii costurilor este reprezentat de compania Petrom. ‘Chiar avem un model de succes, un model de bussines de succes, toate subsidiarele Petrom sunt secţii de exploatare, nu sunt filiale, nu sunt sucursale, puterea executivă, serviciile suport fie că vorbim de resurse umane, de contabilitate, de achiziţii sau IT sunt concentrate la nivelul executivului. Acelaşi lucru vrem să-l facem şi la Hidroelectrica şi aşa am putea avea un cost al producţiei mai rezonabil’, a adăugat Remus Borza.
El a precizat că preţul de cost pe megawatt este de 139 lei la Hidroelectrica şi la începutul anului viitor ar putea scădea la 120-110 lei.
Potrivit acestuia, la finalul ieşirii din insolvenţă Hidroelectrica va fi o companie pregătită să fie listată cu succes, dar până atunci mai sunt unele lucruri de făcut, precum valorificarea unor microhidrocentrale, a unor active precum apartamente, baze sportive, terenuri în intravilanul societăţii, dar şi ‘izolarea unor active toxice’ precum proiectele de la Paşcani, Făgăraş-Hoghiz şi Isalz, care nu ar fi rentabile.
‘Azi Hidroelectrica este mai solidă, mai solvabilă, mai credibilă. La momentul celei de-a doua ieşiri din insolvenţă evident va fi o companie aptă, pregătită pentru listarea de succes. Sunt multe lucruri încă de făcut în acest mandat în ceea ce priveşte izolarea unor active toxice, că tot vorbeam de amenajări complexe, că vorbim de Paşcani, vorbim de Făgăraş, de ce să nu vorbim şi de Islaz, în aval de amenajarea de la Frunzaru. Sunt investiţii care practic nu s-ar amortiza niciodată şi în ceea ce priveşte restul valorilor de executat, avem iarăşi valorificarea unor microhidrocentrale care reprezintă doar un centru de cost’, a afirmat Borza.
Administratorul judiciar al Hidroelectrica a mai menţionat şi existenţa unor active precum 732 de apartamente, 42 de baze sportive şi 132.000 mp de terenuri în intravilanul localităţilor, care pot fi valorificate.