Brandurile româneşti care au supravieţuit comunismului

Nu sunt multe, dar au rezistat cu stoicism vremurilor. Au trebuit să se adapteze unui număr infinit de modele de consumatori să îşi schimbe reţeta şi faţa şi modul de a se vinde, dar şi patronii care le produc. Unele s-au pierdut peste ani, pentru a renaşte apoi spre bucuria nostalgicilor şi surprinderea noilor generaţii. România mai are încă superbranduri.

Potrivit studiului Top 50 branduri româneşti realizat de Unlock Market Research, mai mult de 10 mărci prezente pe primele poziţii datează dinainte sau din era comunistă. 

Cremă ati-age românească în magazinele din 35 de ţări ale lumii

Spre exemplu, marca de cosmetice Gerovital, produsă pe scară largă pentru prima dată în 1958 la fabrica Farmec din Cluj, se află pe poziţia a patra în clasamentul celor mai apreciate branduri autohtone. Este, de altfel, şi primul brand de cremă anti-age din lume şi a adus României de-a lungul a peste 40 de ani de prezentă pe piaţă atât notorietate cât şi sume importante de bani. Acum, marca se exportă în 35 de ţări din Europa, Asia, în Africa, în SUA şi în Orientul Mijlociu. 

Tot din portofoliul Farmec Cluj, care s-a născut în 1943 prin desprinderea din laboratoarele Molnar Moser din Budapesta a unui  mic laborator în Cluj, apar în clasament Farmec şi Doina (produs pentru prima dată în 1965). Farmec Cluj a raportat anul trecut afaceri de aproximativ 122 de milioane de lei şi un profit de aproximativ 8 milioane de lei. Compania este deţinută de familia Turdean şi alţi mici investitori, fiind privatizată în 1995 prin metoda MEBO:

Plafar, un brand pierdut pentru statul român

Istoria Plafar, una dintre mărcile cu care românii încă se identifică îincepe in 1948, când a fost înfiinţată o asociaţie privată de producători în domeniul plantelor aromatice, tehnice şi medicinale. Dupa anii ‘50, această asociaţie a fost naţionalizată, iar în 1990 a fost transformată în regie autonoma. În perioada comunistă compania a trecut prin mari dificultăţi din care nu şi-a revenit nici până astăzi când, din vechea societate, nu mai există aproape nimic. Societatea Naţională Plafar a ieşit anul trecut din insolvenţă, dar şi-a pierdut statutul de companie naţională pentru că a rămas cu un singur punct de lucru de prelucrează ceai şi cafea. Brandul a fost însă vândut încă din 2007 către reţeaua privată de farmacii Centrofarm, deţinută de General Farm Invest (Alain Bonte şi Catia Rădulescu) pentru aproximativ 1 milion de euro. 

Fares, o altă faţă românească a Plafar

Povestea Fares începe, oficial, în 1929, dar se pierde în sutele de ani în care locuitorii din inima Daciei au deslușit folosirea  plantelor. Înscrisurile oficiale consemnează existenţa la Orăştie a unei farmacii încă din anul 1697, care în timp a avut diferiţi proprietari. De la începutul secolului al XX-lea farmacia a fost condusă de familia Andrei Farago,care a avut un rol esenţial la dezvoltarea ulterioară a Cooperativei Digitalis, fondată în decembrie 1929 ca prima, mult timp unica şi de departe cea mai bine organizată unitate din România în domeniul cultivării, prelucrării şi comercializării plantelor medicinale şi a produselor rezultate din ele.După naţionalizarea care a urmat celui de-al doilea război mondial, Cooperativa Digitalis a fost inclusă în trustul Plafar. În 1991, firma s-a desprins din trust sub numele de FARES S.A., iar din 1995 a devenit o companie privată, fiind privatizată prin metoda MEBO. Majoritatea titlurilor au fost atunci cumpărate de conducerea de atunci a companiei, Silviu Socol şi Lucian Darie. Anul trecut, producătorul de ceaiuri a raportat afaceri de 9,6 milioane de lei şi un profit de 14.000 de lei.

Spălăm româneşte cu produse realizate de multinaţionale

Dero-abrevierea pentru Detergenţi România- a luat naştere în 1966 pe platforma fabricii de detergenţi din Ploieşti şi de 40 de ani spala „româneşte” rufele din aproape toată ţara. A devenit însă un brand în adevăratul sens al cuvântului după preluarea companiei producătoare de către multinaţionala Unilever, în 1995. Potrivit unui studiu de piaţă Nielsen, Dero a fost anul trecut cel mai vândut detergent din România (după volumele vândute).

Rom şi Măgura, branduri româneşti produse de austrieci

Batonul de ciocolată Rom şi prăjiturica Măgura reprezintă pentru mulţi dintre români gustul dulce al copilăriei. Sunt produse de o companie ce există din 1980 şi care face acum parte alături de Heidi Chocolat din grupul Kex Confectionery, deţinut de familia austriacă Meinl.

Un zbor românesc 

Compania TAROM – Transporturile Aeriene Române – a fost înfiinţată la 18 septembrie 1954, iar la câţiva ani după lansare, TAROM opera deja către aproape toate ţările europene. În 1966 TAROM a efectuat primul zbor peste Atlantic, iar în anul 1974 a realizat primul zbor către Sydney via Calcutta şi a introdus zboruri regulate spre New York şi Beijing. Şi astăzi Tarom este o companie de stat, iar Guvernul se pare că nu are intenţii de a o vinde în ciuda dificultăţilor financiare cu care se confruntă.  În primele 9 luni ale anului Tarom a raportat venituri de 972 de milioane de lei şi pierderi de 83 de milioane de lei.

Dacia, o istorie de 45 de ani

Pe 20 august 1968 ieşea pe poarta fabricii de la Mioveni prima Dacie, un model 1.100. După 45 de ani, Dacia a devenit cel mai cunoscut brand românesc şi cel mai de succes produs de export al României. 

Potrivit datelor companiei Dacia, la finalul anului 2012 producţia uzinei auto de la Mioveni totaliza 4,585 milioane automobile. Capacitatea de producţie este de 350.000 de maşini/an, iar statisticile Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) arată că în primul semestru din 2012 au fost produse 63.735 de maşini Dacia Duster, 62.957 Dacia Sandero şi 54.227 Dacia Logan. Cel mai probabil, automobilul cu numărul 5.000.000 va ieşi de pe liniile de fabricaţie la începutul anului 2014.

Guban intră în mall-uri cu magazine proprii

Istoria Guban cunoaşte un început timid în anul 1935 cu un singur angajat și o cremă de pantofi. Invenţia chimistului Blaziu Guban,  i-a dat posibilitatea ca în 15 septembrie 1937 să pună bazele societăţii „Guban”, împreună cu partenerii Kaldory şi Kovacs, urmând ca mai tâziu în 1940 aceasta să primească caracterul de fabrică. Acum, producătorul de încălţăminte din Timişoara a revenit în actualitate anunţând că va intra şi pe piaţa de retail. Compania a deschis în luna octombrie a acestui an un magazin în centrul comercial Băneasa Shopping City din Capitală şi are în plan ca în următorii trei ani să acopere principalele oraşe ale ţării cu magazine stradale, dar şi în centre comerciale.

Ciorapi româneşti în cele mai mari magazine din Europa