Brânza bulgarească cu lapte din România îşi face loc la noi în hypermarket. Se vinde sub marcă proprie la preţuri mici

Economica.net
05 11. 2017
media_146744739870827900_93987200

România, alături de Grecia, a devenit cea mai importantă pieţă de desfacere pentru brânza bulgărească care se găseşte tot mai mult pe rafturile magazinelor româneşti, în hypermarketuri sub mărcile private sau în magazinele mai mici din anumite zone ale ţării. Este o brânză de calitate, spun specialiştii în domeniu, cu un preţ însă mult mai mic decât cea românească. Aceasta cu toate că materia primă folosită de bulgari provine, în mare parte, şi din România. „Brânza a rămas un produs de export important în Bulgaria. În 2016, s-au exportat 20.900 de tone de brânză, cu 2,2% mai mult decât în 2015, cele mai importante pieţe de desfacere fiind Grecia, România, Germania şi SUA. Cele mai recente date, din iulie 2017, indică însă o stagnare a exporturilor, la 12.000 de tone.Cele mai mari cantităţi au ajuns în Grecia şi România”, arată un document al Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA) consultat de ECONOMICA.NET.

Creştere 14% în primele luni ale acestui an

De altfel, şi datele Institutului Naţional de Statistică confirmă trendul remarcat de USDA. Potrivit unor date INS furnizate ECONOMICA.NET, în primele şapte luni ale acestui an, România a importat aproximativ 2.100 tone de brânză şi caş din Bulgaria, în valoare de 3,7 milioane de euro, cu 14% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Exportul s-a cifrat însă la numai 355,6 de tone în valoare de 1,2 milioane de euro.

În 2016, Bulgaria a exportat în ţara noastră aproximativ 3.700 de tone de brânză şi caş, în valoare totală de 6,3 milioane de euro, cu 77,5% mai mult decât în 2015. Altfel spus, în jur de 18% din exporturile bulgăreşti de brânză au ajuns anul trecut în ţara noastră. Ponderea este similară şi în primele şapte luni ale acestui an.

Marcă proprie made in Bulgaria

„Bulgarii fac o brânză de calitate pe care o introduc pe piaţă prin distribuitori, în micul retail regional şi ca mărci private în marile lanţuri de hypermarketuri. Preţurile lor sunt mult mai mici decât ale noastre.”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL, Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui. Acesta atrage atenţia că procesatorii din România devin treptat necompetitivi pe piaţa europeană. „După scăderea TVA devenisem competititivi, dar acum pierdem ce am câştigat din cauza nepredictibilităţii pe bugete şi a majorărilor de taxe, impozite. Cel mai rău s-a scumpit gazul, cu 20% în septembrie, dar şi combustibilul, or procesatorii transportă atât laptele materie primă cât şi produsul finit. Aşa că, fie umbli la calitate, fie închizi”, mai spune Cojocaru.

Brânză bulgărească cu lapte românesc

O explicaţie pentru preţurile bune practicate de bulgari este şi faptul că aceştia cumpără lapte materie primă din România, mult mai ieftin decât cel bulgăresc.  „Preţul laptelui crud în Bulgaria se situează undeva în jurul valorii medii din UE, ceea ce stimulează creşterea importurilor din state cu lapte mai ieftin precum România, Ungaria, Slovacia, Slovenia şi Polonia”, notează USDA.

„Spre exemplu, Romlacta exportă în Bulgaria în jur de 30-40 de tone de lapte pe zi, ceea ce nu este mult, dar este un exemplu. Lapte românesc mai pleacă spre Ruse şi din zona Iaşi, Suceava. Acolo se procesează şi se întoarce în România ca produs finit”, mai spune Cojocaru care nu exclude ca, de la 1 ianuarie 2018, românii să cumpere lapte cu etichetă „produs românesc” chiar dacă laptele este procesat în Bulgaria. „Este o aberaţie a legislaţiei care a fost gândită pentru fermieri şi nu pentru întreg lanţul”, crede Cojocaru.

Amintim că, de la 1 ianuarie 2018, va intra în vigoare o nouă lege (192/2017) privind etichetarea laptelui proaspăt pentru consum potrivit căreia:”înscrierea pe eticheta produsului finit a mențiunii «Produs românesc» va reveni doar celor care folosesc în proporție de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători și procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate.”