Brexit: Europenii acordă un răgaz Londrei în perspectiva ieşirii din UE

Şefii de stat şi de guvern ai UE au recunoscut că ‘este nevoie de puţin timp ca să revină calmul’, a declarat jurnaliştilor preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui dineu de lucru al celor 28 consacrat Brexitului.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus că ‘înţelege că David Cameron are nevoie de timp’, dar a insistat ca Londra să declanşeze ‘cât mai repede posibil’ procedura care reglementează viitoarea sa separare.

‘Nu avem luni de zile pentru a medita, trebuie să acţionăm’, a atras atenţia Jean-Claude Juncker.

În această privinţă, premierul conservator britanic nu a cedat, repetând că îi va lăsa succesorului său în fruntea guvernului sarcina de a activa ‘clauza de retragere’ a ţării sale, articolul 50 al Tratatului de la Lisabona (2009).

‘Decizia de a aplica articolul 50 va reveni viitorului cabinet, odată ce va stabili scopul urmărit’, a repetat el.

Pentru ultima sa apariţie la un summit european, David Cameron a avut dureroasa misiune de a explica usturătoarea sa înfrângere la referendumul de la 23 iunie, când 52% dintre britanici au votat pentru desprinderea de Europa.

El şi-a apărat decizia de a convoca un referendum: ‘Bineînţeles că regret rezultatul. Nu regret însă că am făcut referendumul. A fost cel mai bun lucru care trebuia făcut’.

‘Era emoţionat (…) A pledat pentru un răspuns din partea poporului britanic care nu a fost cel de la scrutin’, a povestit preşedintele francez, François Hollande.

‘Ştia bine că este o decizie istorică şi se simţea responsabil’, a povestit şeful statului francez, subliniind că ‘nu a existat în jurul mesei dorinţa de a-l umili’ pe David Cameron, ‘pentru că asta ar fi însemnat umilirea poporului britanic’.

Săgeţile s-au îndreptat mai repede spre partizanii Brexitului. ‘Ce nu înţeleg este că aceia care vroiau să plece sunt complet incapabili să ne spună clar ce vor’, i-a acuzat Jean-Claude Juncker.

Imediat după victoria lor surpriză la referendum, liderii taberei Brexit au început să dea înapoi în privinţa promisiunilor emblematice ale campaniei lor.

La Bruxelles, David Cameron a pledat pentru o ‘relaţie cât mai strânsă posibil’ între Londra şi UE după intrarea în vigoare a divorţului, adăugând că celelalte 27 de ţări membre vor rămâne ‘vecini, prieteni, aliaţi, parteneri’.

În timp ce imigraţia, în special din Europa de Est, a jucat un rol major în campania pentru referendum, el a atras atenţia în faţa omologilor săi că ‘o reformă a regulilor de liberă circulaţie a persoanelor’ în UE constituie ‘cheia pentru a rămâne apropiaţi’ de Uniune.

François Hollande a respins această solicitare, refuzând orice ‘compromis’ legat de cele ‘patru libertăţi’ ale pieţei unice.

‘Nu putem avea libertatea capitalului, libertatea mărfurilor, libertatea serviciilor şi apoi să spui pentru persoane: ‘Rămâneţi acasă”, a ţinut să sublinieze preşedintele francez.

Înainte chiar de începerea summitului, europenii i-au avertizat pe britanici că Londra nu se poate aştepta la o negociere după principiile abordării selective.

‘Cel care părăseşte familia nu poate să se aştepte să-şi păstreze privilegiile în timp ce toate obligaţiile dispar’, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

Summitul de la Bruxelles va continua miercuri fără premierul britanic, cu o primă discuţie ‘informală’ în 27 despre viitorul UE post-Brexit.

Uniunea ‘este suficient de puternică pentru a depăşi plecarea Marii Britanii, este suficient de puternică pentru a continua să avanseze chiar şi cu 27 de membri’, a dat asigurări Angela Merkel.

Europenii sunt hotărâţi ‘să tragă învăţămintele’ în urma Brexitului pentru a evita o contagiune, într-o Europă slăbită de succesiunea crizelor, în special migratorie, şi unde extrema dreaptă şi mişcările populiste sunt în creştere.

Germania, Franţa şi Italia – cele trei mari ţări fondatoare ale UE şi principalele economii ale zonei euro – au pledat pentru ‘a da un nou impuls’ proiectului european, cu contururi încă vagi.

‘Toată lumea are privirile îndreptate spre Europa’, care trebuie să fie ‘suficient de puternică pentru a acţiona’, a spus François Hollande la Bruxelles.

Printre domeniile avute în vedere, el a insistat asupra securităţii, luptei împotriva terorismului – un atentat sinucigaş a făcut cel puţin 36 de morţi marţi seară la la aeroportul internaţional Atatürk din Istanbul -, creşterea economică şi piaţa muncii.

În timp ce era aşteptată o iniţiativă franco-germană, Parisul şi Berlinul nu par pe aceeaşi lungime de undă când trebuie să prezinte detalii asupra proiectului lor comun.

Ţările fondatoare ale Uniunii ‘nu sunt singurele implicate în acest proiect’, a atenţionat Jean-Claude Juncker, într-un apel la asocierea ţărilor din Europa Centrală şi de Est.

‘Marea Britanie nu va fi ultimul stat membru care va părăsi UE’, a prezis în faţa colegilor săi parlamentarul eurosceptic britanic Nigel Farage, care nu şi-a ascuns satisfacţia marţi la Bruxelles.

În Marea Britanie, Brexitul este acceptat cu greutate de cei care au votat împotrivă. Furtuna politică este cu atât mai devastatoare, cu cât revine în prim-plan ameninţarea independenţei Scoţiei, unde 62% dintre votanţi s-a pronunţat pentru rămânerea în UE.

Premierul scoţian, Nicola Sturgeon, s-a declarat ‘total hotărâtă” să apere, în pofida Brexitului, locul Scoţiei în UE. Ea a avertizat că va merge în acest scop miercuri la Bruxelles.

La Londra, opoziţia laburistă este în pragul imploziei. Liderul acesteia, Jeremy Corbyn, acuzat că a apărat fără vlagă rămânerea în UE, a refuzat marţi să demisioneze, în pofida unei moţiuni de neîncredere votate împotriva lui.

La rândul său, ministrul britanic de finanţe, George Osborne, a atras atenţia că este inevitabilă adoptarea unor măsuri de austeritate pentru a face faţă impactului economic al Brexitului asupra ţării.