Carney, născut în Canada, urma să demisioneze la 30 iunie 2019, fiindu-i deja extins mandatul pentru a acoperi lunile imediate de după Brexit, dar săptămâna trecută el le-a spus parlamentarilor că este dispus să rămână mai mult dacă i se cere.
Presa britanică anunţase recent că Philip Hammond vrea să-i prelungească mandatul guvernatorului Băncii Angliei şi înregistrează dificultăţi în găsirea unui succesor corespunzător.
„Sunt determinat să fac orice stă în puterea mea pentru a promova un Brexit de succes şi o tranziţie efectivă la Banca Angliei şi pot confirma că sunt onorat să-mi extind mandatul până în ianuarie 2020”, se arată într-o scrisoare a lui Carney către Hammond.
Înainte de a deveni guvernatorului Băncii Angliei în iulie 2013, Carney declara că doreşte un mandat de cinci ani, în locul celui standard de opt ani, pentru a reduce timpul petrecut de copiii săi în afara Canadei.
Potrivit lui Hammond, Carney a declarat că va oferi „stabilitatea vitală” pentru economia Regatului Unit în urma ieşirii ţării din Uniunea Europeană, iar Jon Cunliffe, adjunctul guvernatorului, va rămâne în funcţie până în octombrie 2023, beneficiind de un al doilea mandat.
Carney a anunţat recent că în martie 2019 băncile s-ar putea confrunta cu teste de stres în cazul unui Brexit „dezorganizat”, dacă Londra şi Bruxelles-ul nu reuşesc să ajungă la timp la un acord privind viitoarea lor relaţie, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Este puţin probabil ca statele UE să concureze poziţia Londrei de centru financiar global, a afirmat oficialul BoE.
„În unele cercuri europene este o predispoziţie mai ridicată pentru activităţile reglementate. Acesta ar putea stimula un centru foarte mare financiar în Europa, dar efectiv el va fi unul local, opus unuia global, aşa cum va continua să fie Londra”, a apreciat Carney.