Cuvântul de ordine la Bruxelles este „reformă”. Problema este că fiecare lider european înțelege în felul său reforma. Pentru germani, procesul de reformă înseamnă să aplice schimbări structurale și să echilibreze bugetele pentru a fi mai competitivi.
Pentru un francez sau un italian, reforma se referă mai mult la cheltuielile publice și la politicile orientate spre crearea de noi locuri de muncă. Iar pentru David Cameron, reforma europeană înseamnă o înțelegere în termeni noi cu UE, adică o recunoaștere a faptului că Marea Britanie constituie o excepție în Europa.
În discuțiile despre negocierile ce vor urma, accentul se pune pe eventualitatea modificării tratatului, a statutului de membru al Marii Britanii, cu toate consecințele juridice ale unei astfel de schimbări. David Cameron nu a fost foarte precis în cererile sale, încercând parcă să afle ce sunt ceilalți dispuși să cedeze, în special Angela Merkel, scrie Le Monde.
Cel mai probabil nu va exista o modificare fundamentală a Tratatului UE, pentru că ar fi un proces mult prea lung, iar liderii europeni sunt profund agasați de perspectivele expuse de David Cameron și George Osborne, ministrul său de finanțe. La modul ideal, premierul britanic și-ar dori să obțină un drept de veto pentru Camera Comunelor asupra legislației europene, demers care nu are aproape nicio șansă de succes.
Dacă și celelalte parlamente naționale ar cere același lucru, Uniunea Europeană riscă să fie paralizată în procesul de decizie. În ce privește imigrația și libertatea de circulație – acestea sunt cele mai importante revendicări pentru Cameron. Guvernul său caută un mijloc legal de a limita serviciile sociale de care ar putea beneficia cei care vin din UE să se stabilească în Marea Britanie. În această privință s-a produs deja o schimbare importantă – până în luna noiembrie a anului trecut, fostul președinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a respins argumentele „turismului social”, dar după schimbarea conducerii, tendința afișată de președintele Consiliului Donald Tusk și de Jean-Claude Juncker este că da, dreptul la liberă circulație este sfânt, dar nu ar trebui să servească drept pretext pentru abuzul de servicii sociale.