Pentru România, Brexitul a însemnat până acum, în principal, un euro mai scump. Valul de incertitudine a tras în jos pieţele emergente în tandem cu cele occidentale. Cursul leu/euro a sărit de la 4,46-4,48 la sfârşitul lunii aprilie la peste 4,53 miercuri pe piaţa interbancară, iar randamentul de referinţă al obligaţiunilor de stat româneşti cu maturitatea la 5 ani, care reflectă costurile de finanţare ale României, a urcat, pe piaţa secundară, la 2,725% la începutul acestei săptămâni, de la sub 2% în ianuarie.
Dacă Marea Britanie va decide să iasă din UE, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei îşi vor asuma public măsuri coordonate de sprijinire a pieţelor financiare, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Reuters. Tensiunea pe axa Frankfurt-Londra ilustrează o stare de alertă în sistemul financiar înainte de referendumul care va decide viitorul economic şi politic al Marii Britani pe scena globală şi va schimba pentru totdeauna Uniunea Europeană. Moneda euro şi lira sterlină continuă să se deprecieze, trăgând în jos şi celelalte valute din UE, pe fondul temerilor că Brexitul ar putea arunca economia europeană într-o nouă rundă de recesiune în condiţiile în care majoritatea statelor încă nu şi-au revenit după ultima criză.
Strategia marilor bănci centrale depinde, potrivit surselor Reuters, de primele rezultate oficiale ale referendumului, aşteptate dimineaţa devreme în ziua de vineri, 24 iunie. BCE şi Banca Angliei vor să întărească încrederea investitorilor şi să limiteze pe cât posibil volatilitatea, fiind pregătită inclusiv o declaraţie comună de a face orice pentru a asigura lichiditate adecvată pe pieţe.
O primă măsură ar fi stabilirea unor linii swap între BCE şi Banca Angliei, care să asigure lichiditate abundentă în euro şi lire sterline băncilor europene. Amintim că la criza financiară mondială din 2008, Rezerva Federală a SUA a stabilit linii swap cu principalele bănci centrale, inclusiv BCE, pentru a asigura lichiditate abundentă, reciprocă, pe dolar.
Problema Europei astăzi este că BCE nu prea mai are opţiuni, liniile swap fiind cam singura carte pe care o mai poate juca. Pedala tiparniţei de bani este deja apăsată la maximum cu programul de relaxare cantitativă de 1.000 de miliarde de euro, prin care BCE cumpără obligaţiuni din piaţa secundară în încercarea de a spori creditarea către economia reală şi de a încuraja investiţiile şi crearea de locuri de muncă în Europa. Dobânda de politică monetară este deja aproape de zero, iar dobânzile la facilitatea de depozite overnight disponibilă băncilor au devenit negative. În plus, pare destul de clar că orice nouă măsură de relaxare a politicii monetare sau de extindere a programului de relaxare cantitativă ar fi inacceptabilă pentru Germania, care înghite cu greu şi strategia actuală a BCE.
În zilele din vecinătatea referendumului, guvernatorii băncilor centrale europene vor avea o serie de întâlniri. Preşedintele BCE, Mario Draghi, şi bancherii centrali din zona euro şi din UE se reunesc la Frankfurt pe 23 iunie, chiar în ziua votului. Banca Angliei nu a anunţat încă dacă va participa la întâlnire, precizând doar că guvernatorul Mark Carney nu va fi prezent. Guvernatorii băncilor centrale din zona euro au programat şi o teleconferinţă de urgenţă în dimineaţa zilei de 24 iunie pentru a discuta consecinţele rezultatelor referendumului.
În săptămâna următoare, guvernatorii băncilor centrale din întreaga lume se vor reuni în Elveţia, pentru întâlnirea anuală a Băncii pentru Reglemente Internaţionale, organizaţia-umbrelă a băncilor naţionale.
Între timp, Brexitul face valuri în întreaga lume, din SUA până în Japonia. Rezerva Federală a Statelor Unite se află în plină tranziţie de la politica monetară ultrarelaxată din perioada post-criză către o strategie mai adecvată prezentului, când creşterea economică a revenit aproape de potenţial şi şomajul a mai scăzut. Referendumul englezesc le-a încurcat însă planurile americanilor, nevoiţi să amâne decizia necesară de creştere a dobânzii de politică monetară până când se vor clarifica lucrurile în Europa. La Tokyo, guvernul Shinzo Abe şi banca centrală privesc cu îngrijorare aprecierea yenului, monedă de refugiu pentru investitori în vremuri tulburi, care pune beţe-n roate planului de redresare a economiei japoneze, bazat pe un yen mai slab pentru încurajarea industriilor de export.
Nici petroliştii nu au prea multe motive de bucurie în preajma Brexitului. Preţul petrolului a intrat de câteva zile pe o pantă descendentă, în principal din cauza îngrijorării investitorilor privind posibila ieşire a Marii Britanii din UE. Amintim că preţurile petrolului abia îşi reveniseră timid după un an şi jumătate de prăbuşire necontrolată.
La Londra, bancherii şi traderii se pregătesc pentru cele mai volatile 24 de ore de la „miercurea neagră” din 1993. Citi, Deutsche Bank, JPMorgan, Goldman Sachs, HSBC, Barclays, Royal Bank of Scotland sunt doar câteva nume mari din banking care vor lucra 24 din 24 în preajma referendumului pentru a descâlci consecinţele unui eventual Brexit. Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a vizitat recent Londra, unde le-a spus angajaţilor că va mobiliza toate resursele pentru a-şi da seama ce urmează.
„Nu vom şti ce urmează. Există o vastă plajă de scenarii”, a declarat unul dintre cei mai puternici bancheri din lume, care s-a declarat în sprijinul rămânerii Marii Britanii în UE.
Băncile din Londra au planificat în cel mai mic detaliu noaptea de 23 spre 24 iunie, contractând servicii non-stop de catering şi rezervând camere de hotel în apropierea sediilor pentru a-i ţine pe bancheri şi traderi aproape de birouri.
Brexitul ar declanşa infernul pe pieţele valutare, pe burse, pe pieţele de obligaţiuni, punând în pericol însăşi infrastructura sistemului financiar global.
Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a avertizat că ar putea urma o depreciere abruptă a lire sterline, unii analişti bancari anticipând chiar paritatea cu euro, o premieră istorică.
În seara de 23 iunie nu vor fi rezultate exit-poll, iar primele cifre oficiale sunt aşteptate vineri dimineaţă. Sondajele de până acum ilustrează o polarizare acută a opiniei publice, astfel că rezultatul referendumului este greu de anticipat. Cele mai recente sondaje înclină în favoarea ieşirii din UE.