BREXIT şi România: Şoc de încredere pe termen scurt, pericol pe termen lung
Pe termen scurt, România este mai puţin expusă decât Ungaria, Polonia, Slovenia, Croaţia şi Serbia la riscurile generate de un eventual Brexit. Reacţia imediată a pieţelor la un vot pentru ieşirea Marii Britanii din UE se va traduce, în Europa Centrală şi de Est, prin deprecierea monedelor şi creşterea randamentelor titlurilor de stat, tendinţe care se văd deja pe leu şi pe obligaţiunile guvernamentale româneşti în perioada premergătoare referendumului din 23 iunie.
Principalele riscuri pentru România în cazul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană se referă la exporturi şi la remiterile de bani ale românilor care lucrează acolo. Peste 29% din totalul exporturilor de maşini şi unelte şi 16,2% din exporturile auto ajung în Marea Britanie, potrivit unei analize UniCredit, iar numărul românilor aflaţi oficial în Marea Britanie este, potrivit celor mai recente date, aproape de 200.000.
Mult mai expuse din punct de vedere al schimburilor comerciale sunt ţări ca Cehia, Ungaria şi Polonia, iar polonezii constituie cea mai mare comunitate de imigranţi din Marea Britanie.
Potrivit lui Dan Bucşa, leading ECE economist la UniCredit Bank London, leul este mai vulnerabil decât dobânzile la efectele pe termen scurt ale Brexitului asupra pieţelor.
Pe termen lung, Brexitul va afecta semnificativ ţările dependente de fonduri europene, exporturi şi migraţie, cum este şi România, anticipează analistul UniCredit.
Activele emergente, precum leul şi obligaţiunile de stat româneşti, sunt sub presiune şi în aşteptarea creşterii dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală a SUA, amânată pentru moment datorită referendumului din Marea Britanie.
Analiştii ING Bank descriu două posibile scenarii care ar putea urma unui vot favorabil Brexitului şi care nu se exclud neapărat reciproc.
În primul scenariu, Brexitul ar fi urmat de o creştere puternică a aversiunii faţă de risc pe pieţele financiare, la fel cum s-a întâmplat în timpul crizei financiare din 2008-2009. Acest scenariu presupune că ieşirea Marii Britanii din UE nu ar pune sub semnul întrebării însăşi existenţa zonei euro.
Cele mai vulnerabile monede din Europa Centrală şi de Est la riscul de depreciere faţă de euro în acestp prim scenariu de Brexit descris de ING sunt zlotul polonez şi forintul unguresc. Leul românesc se numără printre cele mai puţin vulnerabile monede la Brexit într-o analiză a ING Bank.
În cel de-al doilea scenariu, votul pentru Brexit ar declanşa temeri legate de existenţa eurozonei, caz în care leul urcă semnificativ în topul monedelor expuse la risc, alături de toate statele UE non-euro, care au zona euro ca principal partener comercial, financiar şi investiţional. Totuşi, leul nu ar fi atât de vulnerabil ca forintul unguresc şi zlotul polonez.
ING pariază pe triumful raţiunii şi anticipează că britanici vor alege să rămână în Uniunea Europeană.
Analiştii Erste Bank, care deţine BCR, cea mai mare bancă din România, consideră că regiunea Europei Centrale şi de Est este vulnerabilă la Brexit în primul rând din perspectiva încrederii investitorilor. Ar trebui să ne aşteptăm volatilitate pe piaţa valutară, pe obligaţiunile de stat şi pe bursă.
România este vulnerabilă şi din perspectiva dependenţei de fondurile UE, având în vedere că Marea Britanie are o contribuţie de până la 9% din bugetul structural şi de investiţii al Uniunii. Aproximativ 4,2% din exporturile României merg către Marea Britanie, reprezentând 1,33% din PIB la nivelul anului 2015, mai puţin decât toate ţările din regiune cu excepţia Austriei.
Pe de altă parte, una dintre consecinţele referendumului din Marea Britanie, indiferent de rezultat, va fi propulsarea curentelor eurosceptice în statele UE, deja aflate în ascensiune în ultimii ani din cauza crizei economice şi măsurilor de austeritate. Ar putea fi afectate atât fondurile europene, cât şi migraţia în muncă. România poate primi peste 30 miliarde euro fonduri UE în exerciţiul financiar 2014-2020, iar remiterile de la români plecaţi la muncă în UE se ridică la peste 3% din PIB.