BREXIT: Tensiune, dezamăgire şi incertitudine pentru comunităţile de români din Marea Britanie

Proteste anti-Brexit în Londra. „Remainerii” au ieşit în stradă. Sursa foto: Facebook/Artur Ganaev Photography

„Nu se ştie ce se va întâmpla. Oamenii sunt tensionaţi şi trăiesc cu teamă că vor fi trimişi acasă, unde nu îşi pot permite o viaţă decentă. Eu m-aş descurca, dar nu asta este dorinţa mea: am un copil care a crescut aici, deja şi-a făcut o viaţă a lui şi parcă nu aş vrea să fie nevoit să meargă înapoi în ţară. Suntem aici de nouă ani”, spune Mihaela, care lucrează într-o frizerie din Oxford.

În Oxford, majoritatea alegătorilor au votat să rămână în UE, iar dezamăgirea a fost mare la aflarea rezultatului. „La serviciu, părerile sunt împărţite, dar englezii prin natura lor sunt politicoşi şi nu îşi exprimă punctul de vedere de faţă cu noi, imigranţii. Însă se simte o tensiune, între noi, colegii, şi parcă există senzaţia că străin fiind ai venit să ceri ceva de pomană. Nu este aşa. Noi muncim şi cred că am contribuit la creşterea Marii Britanii”.

„Joi seară ne-am dus la somn în UE. Dimineaţă, la cafea, am văzut ştirile şi m-am simţit ca şi cum cineva apropiat a murit. Era aceeaşi atmosferă peste tot, la Sky News, la BBC. Mai grav este că panica vine din partea susţinătorilor Leave. Nimeni nu se aştepta, nimeni nu are un plan. Vineri a fost o zi de doliu, o zi care ne-a lăsat un gust amar”, ne-a povestit Larisa, care lucrează în marketing la Londra şi deţine un magazin de carte românească, astfel că deprecierea lirei o afectează direct: importul de cărţi din România costă mai mult.

Pentru Gabriela, care trăieşte şi lucrează în Manchester, prăbuşirea lirei înseamnă că drumurile pe care le face mai tot timpul în România se scumpesc. „Pe termen scurt, devalorizarea lirei are un impact asupra mea. Obişnuiam să venim de trei ori pe an în ţară. Acum costurile vor fi mai mari. Pe termen mediu, mă îngrijorează situaţia pieţei de muncă – sunt tot felul de zvonuri despre închiderea/mutarea sediilor mai multor companii în alte oraşe, din Europa”.

Devalorizarea lirei afectează şi familiile din România care primesc bani de la cei plecaţi la muncă în Marea Britanie. Lirele trimise de ei acasă valorează mai puţin decât acum o săptămână.

Începând de vineri, băncile din Marea Britanie au încetat să mai mai presteze anumite servicii pentru imigranţi, deoarece situaţia lor viitoare este incertă. Cel mai important, românii şi ceilalţi cetăţeni europeni din UK au pierdut accesul la credite ipotecare. După referendum, imigranţii nu-şi mai pot cumpăra locuinţe.

După aflarea rezultatului referendumului nu au întârziat să apară antreprenori care se gândesc cum să scoată bani din asta. În ziare, în special în cele destinate imigranţilor, au început să apară reclame la firme de avocatură specializate în imigraţie. Străinii au început să primească SMS-uri de genul „putem ajuta cu rezidenţa”, ne-a spus Larisa, care trăieşte într-o suburbie „plină ochi de români” din zona de nord-vest a Londrei.

„Xenofobia a fost autorizată, legalizată. După votul de joi, Marea Britanie este o ţară care nu mai vrea să fie multiculturalistă”, crede Larisa, care a asistat, pe stradă, la o întâmplare marca UKIP. „Treceam prin faţa unei grădiniţe chiar când ieşeau prichindeii. O doamnă care însoţea trei copii avea o conversaţie cu unul dintre ei, un băieţel. Cel mic o întreba de ce atâta scandal, iar ea i-a răspuns «pentru că au venit aici şi le-au luat locurile de muncă englezilor». Este ruşinos că englezii au fost manipulaţi atât de uşor”.

Un alt român, lucrător în construcţii în Londra împreună cu o echipa formată predominant din români, povesteşte cum a fost huiduit de un grup de englezi la o deschidere de şantier, cu îndemnuri de tipul «plecaţi acasă».

Nici universităţile şi colegiile britanice nu ştiu ce să facă. Studenţii din UE ajunşi acolo câştigă, în multe cazuri, burse de studiu care presupun să rămână la muncă pentru un număr de ani. Nu se ştie în ce condiţii îşi vor mai putea onora angajamentele asumate odată cu bursa.

„Sincer, eu am fost foarte dezamăgită. Am auzit oameni care se plângeau de comentarii xenofobe, dar eu nu am avut nicio problemă, pentru că majoritatea străinilor mă iau drept englezoaică din cauza accentului. Situația este foarte complicată. Din câte știu studenții nu au de suferit încă şi foarte mulți englezi sunt supărați”, comentează pentru ECONOMICA.NET Lelia, studentă la Arte la un colegiu din apropierea Londrei.

Românii din Manchester nu cred că vor fi „daţi afară din ţară”. „Colegii îmi spuneau că, dacă ai deja National Insurance Number (un fel de Cod Numeric Personal – n.r.), ai lucrat şi ţi-ai plătit contribuţiile, poţi să rămâi în continuare, fără probleme. O să vedem cum evoluează lucrurile. Este multă incertitudine, atât pentru români, polonezi, spanioli, dar şi pentru englezi”, spune Gabriela. „În vinerea de după referendum am găsit o colegă plângând la birou. Sper că o să contureze în perioada următoare condiţiile în care poţi să rămâi”.

În orice caz, unii dintre românii stabiliţi de mult timp în Marea Britanie se gândesc să urgenteze demersurile pentru obţinerea cetăţeniei, înainte de o eventuală ieşire din UE, care ar putea complica lucrurile în moduri greu de anticipat acum.

În loc de concluzie, facem o scurtă trecere în revistă a felului în care se văd lucrurile acum pentru românii din Marea Britanie. Se pare că cei care abia au ajuns sunt cei mai expuşi la eventualele consecinţe, încă necunoscute, ale Brexitului. Cei care trăiesc şi muncesc acolo de mai multă vreme se pot gândi la cetăţenie şi la contribuţiile plătite către sistemele de asigurări sociale şi pensii, care le-ar putea servi cauza. Un credit ipotecar complică lucrurile: dacă vor exista cazuri de români sau familii de români nevoite să se întoarcă în ţară, trebuie să vadă ce e de făcut cu ratele în lire. Nu vrei să plăteşti rate în lire dintr-un salariu românesc în lei.

În ceea ce-i priveşte pe studenţii români care au mers cu burse de studii prin care şi-au asumat angajamente de muncă, trebuie să ia legătura cu facultatea şi cu autorităţile pentru pentru a afla în ce condiţii vor mai putea rămâne în Marea Britanie după terminarea studiilor.

În final, românii care se gândesc să plece în Marea Britanie trebuie fie să se grăbească, fie să-şi aleagă altă destinaţie, pentru că nimeni nu pare să ştie ce rezervă viitorul pentru UK.

Englezii şi-au luat ţara înapoi. Dacă susţinătorii UKIP vor reuşi să-i dea afară pe imigranţii care le-au furat locurile de muncă, ne aşteptăm să auzim în următorii ani de cozi interminabile la birourile de ocupare a forţei de muncă din Marea Britanie, unde britanicii get-beget se vor înghesui la muncile nobile şi bine plătite ale veneticilor.