Brexitul, oportunitate pentru România? Companiile au început să „reevalueze” Marea Britanie pentru a rămâne în UE

HSBC, cea mai mare bancă britanică, a anunţat că va muta în primă fază aproximativ 1.000 de angajaţi de la Londra la Paris, dacă Marea Britanie va ieşi din UE. Este vorba despre locuri de muncă foarte bine plătite care ar fi desfiinţate dintr-un foc în cartierul financiar londonez. Sunt angajaţi care lucrează cu bănci şi companii din UE, care procesează plăţi în euro pentru HSBC la Londra.

În cazul ieşirii din UE, Marea Britanie va fi nevoită să negocieze un tratat comercial cu Uniunea şi poate pierde accesul la piaţa unică internă a Europei. Incertitudinea din jurul Brexitului afectează sever activitatea companiilor şi băncilor britanice cu afaceri în UE.

Grupul de lobby TheCityUK, care reprezintă intesele băncilor din cartierul financiar londonez, a avertizat că Marea Britanie trebuie să-şi menţină accesul la piaţa unică a UE şi a criticat perioada prelungită de incertitudine care urmează în aşteptarea negocierilor Londra – Bruxelles.

Directorul general al Deutsche Bank, John Cryan, consideră că Brexitul va eroda din statutul de centru financiar regional şi global al Londrei. Deutsche are 11.000 de angajaţi în Marea Britanie.

HSBC are 48.000 de angajaţi în Marea Britanie şi 10.000 la birourile din Paris.

Dacă vor fi nevoite să mute o parte din operaţiunile de la Londra pentru a-şi proteja afacerile din UE, băncile vor prefera cel mai probabil centre financiare consacrate de pe continent, precum Paris sau Frankfurt – metropola germană care găzduieşte sediul Băncii Centrale Europene şi a doua mare bursă din Europa, după cea de la Londra.

Oportunităţile pentru ţări ca România ar putea veni din zona dinamică a startup-urilor. Bucureştiul sau Cluj-Napoca au devenit deja huburi importante în regiune pentru sectorul dezvoltatorilor de software şi serviciilor IT&C, pepiniere pentru companiile străine în căutare să importe „talent”. Incertitudinea poate întârzia însă investiţiile, în primul rând în Marea Britanie şi apoi în restul UE. Startup-urile au avantajul vitezei de reacţie şi ar putea fi primele care vor lua măsuri pentru a se izola de consecinţele aşa-numitului Brexit.

Firmele din Europa continentală au început deja să îngheţe investiţiile planificate în Marea Britanie şi se gândesc ce măsuri să ia pentru a-şi păstra angajaţii britanici. Între timp, companiile din UK sunt speriate că ar putea pierde accesul la piaţa unică a UE, la specialiştii europeni de care au nevoie şi la piaţa europeană de capital.

Patrik Arnesson, directorul general al companiei suedeze Football Addicts, a declarat pentru WSJ că a renunţat la intenţia de a deschide un al doilea birou la Londra, unde avea de gând să angajeze 30 de persoane. Omul de afaceri suedez este îngrijorat că angajaţii companiei nu vor mai putea călători fără restricţii între Suedia şi UK şi că nu va mai putea angaja europeni în Marea Britanie.

Simon Black, directorul general al procesatorului de plăţi online PPRO, cu sediul la Londra, a declarat că se gândeşte dacă va fi nevoit să mute cartierul general la Dublin, Luxembourg sau în alte centre financiare europene. El comentează pentru WSJ că nu se ştie dacă viitoarele reglementări, post-Brexit, îi vor mai permite accesul la piaţa UE, incertitudine care va descuraja investiţiile în sectorul financiar şi în tehnologie în Marea Britanie.

Alte startup-uri britanice iau în calcul investiţii peste Ocean, pentru a-şi asigura accesul la piaţa americană după ce Washingtonul a avertizat Londra că, în caz de Brexit, va fi „la coada cozii” pentru negocierea unui acord de liber schimb cu Statele Unite.

Londra a devenit în ultimii ani un hub important pentru startup-uri europene, în special în domeniul fintech – al tehnologiilor pentru servicii financiare – în principal datorită statutului de centru financiar global al Londrei.

Industria de software şi servicii IT din România a depăşit în 2015 valoarea de 3 miliarde euro cifră de afaceri, în creştere cu 21% faţă de 2014, potrivit unui studiu realizat de Pierre Audoin Consultants pentru ANIS. Pentru 2016, ANIS estimează o creştere cu 17%, la 3,6 miliarde de euro, iar valoarea exporturilor de software şi servicii IT din România ar urma să ajungă în acest an la 2,5 miliarde de euro, dublu faţă de cifrele de acum patru ani.

Înaintea referendumului din 23 iunie, peste 1.280 de directorii de companii din UK cu 1,75 milioane de angajaţi, între care şefii a 51 de corporaţii ale căror acţiuni sunt incluse în indicele blue-chip FTSE 100 al bursel de la Londra, au semnat o scrisoare publicată de Times prin care cereau alegătorilor să voteze pro-UE.

„Ştim că firmele noastre sunt mai puternice în Europa. Companiile şi angajaţii noştri beneficiază masiv de pe urma posibilităţii de a face afaceri fără bariere pe cea mai mare piaţă unică din lume. Chiar şi cei care vor ca Marea Britanie să iasă din UE recunosc că, pe termen scurt, Brexitul va conduce la incertitudine economică şi va risca pierderea de locuri de muncă. Ieşirea din UE va genera incertitudine, va reduce schimburile comerciale şi va reduce numărul de locuri de muncă”, au avertizat companiile britanice, potrivit BBC.

Un studiu publicat luni arată că o treime din firmele din UK planifică deja reducerea investiţiilor şi a angajărilor în urma referendumului.

Nu-i de mirare că Ungaria se pregăteşte deja pentru discuţii cu firmele care vor căuta să se mute din Marea Britanie în alte ţări din UE, pentru a rămâne pe piaţa unică internă. Ministrul maghiar al Economiei, Mihali Varga, a declarat pentru cotidianul de afaceri Vilaggazdasag că guvernul pregăteşte o listă de măsură de stimulare pentru a atrage companiile care vor părăsi Marea Britanie după Brexit, potrivit Reuters. Oficialul nu a dat alte detalii privind stimulentele avute în vedere.

Ca şi România, Ungaria va fi afectată de Brexit pe termen lung prin restrângerea bugetului UE, deoarece Marea Britanie este unul dintre principalii contribuitori neţi. Fondurile structurale pentru Europa de Est vor trebui regândite odată cu ieşirea britanicilor, însă este o problemă care se va manifesta abia peste câţiva ani.