Potrivit presei britanice, peste 152.000 de români lucrau în Marea Britanie în 2014, de trei ori mai mulţi decât în 2013, evoluţie pusă pe seama ridicării barierelor din calea românilor şi bulgarilor, de la 1 ianuarie 2014. Cele mai recente date de la Statistica britanică plasează totalul românilor rezidenţi în Marea Britanie la 175.000 în 2014, România apărând în top 5 al ţărilor de origine ale imigranţilor.
Britanicii votează, pe 23 iunie, dacă vor ca ţara lor să rămână sau să iasă din UE. Guvernul condus de premierul David Cameron militează pentru a menţine Marea Britanie în UE, aducând argumente ca accesul la piaţa internă unică, posibilitatea de a exercita o mai mare influenţă în Europa şi pe scena globală, sau întărirea siguranţei în faţa ameninţărilor din afară prin colaborarea strânsă cu structurile din Europa şi din alte state UE.
Migraţia – sau, mai precis, imigrarea – este unul dintre principalele argumente ale opoziţiei care vrea ieşirea din UE, alături de securitate – atentatele teroriste sângeroase de la Paris sunt folosite pentru a le ilustra britanicilor o Europă slabă, permeabilă pentru răufăcători, în timp ce imigranţii est-europeni ar pune presiuni pe sistemul de asigurare socială, ar compromite coeziunea socială, ar creşte criminalitatea şi, graţie pretenţiilor financiare modeste, ar ocupa locuri de muncă ce le-ar reveni, de drept, britanicilor.
Celor peste 170.000 de români li s-a adresat preşedintele Klaus Iohannis la sfârşitul săptămânii trecute, după reuniunea Consiliului European unde premierul David Cameron a negociat „un statut special” pentru Marea Britanie în UE. Iohannis a dat asigurări că românii care muncesc în prezent în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de deciziile luate la Consiliul European.
Cât despre viitor, „solicitările de restricţionare a liberei circulaţii să se facă în baza unor justificări solide”.
„Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetăţenilor UE şi care are un caracter excepţional. Va putea fi aplicat pe o perioadă de timp de maximum şapte ani. Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa de muncii în Marea Britanie – atenţie, foarte important – nu vor fi afectaţi de mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii în Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului, dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani„, a explicat Iohannis.
Comerţ
Marea Britanie este un partener comercial important pentru România din perspectiva creşterii exporturilor. Potrivitdatelor Ambasadei României la Londra, schimburile comerciale au totalizat 3,5 miliarde de euro în 2014, faţă de 2,2 miliarde de euro în 2008. În timp ce exporturile s-au dublat, de la 1,1 miliarde euro la 2,15 miliarde de euro, importurile au crescut de la 1,1 miliarde euro la 1,33 miliarde euro.
Astfel, Marea Britanie a ajuns pe primul loc în topul ţărilor cu balanţă comercială favorabilă României – peste 800 de milioane de euro în 2014.
Principalele exporturi româneşti în Marea Britanie sunt: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (27,44% în totalul exportului în 2014), textile (22,11%), automobile şi accesorii (16,8%), respectiv mobilă (7,19%).
Investiţii
Marea Britanie este în top 10 investitori străini în România. Investiţiile străine directe din România având Marea Britanie ca ţară de provenienţă totalizau 1,5 miliarde de euro la 31 decembrie 2014, potrivit celui mai recent raport BNR privind ISD, cu o pondere de 2,5% în soldul total al investiţiilor străine directe.
Topul este dominat de Olanda, Austria, Germania, Cipru şi Franţa, care acoperă în total peste jumătate din soldul investiţiilor străine directe la finele lui 2014.