Brexitul, un coşmar pentru băncile care operează în Marea Britanie – retrospectivă

Economica.net
25 12. 2016
londra_57489587654839_53859600

Acestea se tem că un ”hard Brexit” (”Brexit dur”) va impune ţării un acces restricţionat la piaţa unică europeană şi, prin urmare, şi-ar putea pierde drepturile de paşaport care le permit să-şi vândă liber serviciile în restul UE.

În prezent, băncile cu sediul în Marea Britanie pot oferi gratuit servicii în UE pe baza unui sistem de tip ‘paşaport’, considerat drept cea mai importantă caracteristică a pieţei unice europene pentru firmele din sectorul financiar. Însă, acest lucru este pus sub semnul întrebării după ce britanicii au votat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană.

Drepturile de paşaport sunt un factor important care stă la baza poziţiei Londrei de centru financiar global. Pierderea acestor drepturi ar fi o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din Produsul Intern Brut al Marii Britanii. Aproape 5.500 de firme înregistrate în Marea Britanie folosesc drepturile de paşaport pentru a opera în alte state.

Luna aceasta, ministrul britanic de Finanţe, Philip Hammond, s-a pronunţat în favoarea unor acorduri de tranziţie pentru a facilita Brexitul în scopul de a evita unele ”perturbări”, îndeosebi în sistemul financiar, un scenariu ce capătă cu fiecare zi tot mai multă consistenţă.

Ministrul britanic însărcinat cu Brexitul, David Davis, nu a exclus luna aceasta un acord de tranziţie cu Uniunea Europeană (UE) în timpul definirii de noi relaţii după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Acesta susţine că Executivul britanic ar fi dispus să plătească UE pentru ca Regatul Unit să-şi menţină accesul la piaţa unică europeană.

A fost pentru prima dată după votul din iunie, în favoarea ieşirii marii Britanii din Uniunea Europeană, când un ministrul al cabinetului condus de Theresa May a afirmat că este deschis la ideea de a plăti Bruxelles-ului pentru a asigura accesul companiilor britanice la piaţa unică europeană.

Britanicii au votat pe 23 iunie pentru ieşirea din UE; acţiunile şi lira s-au prăbuşit

Marea Britanie a votat pe 23 iunie, într-un referendum istoric, cu un scor de 52% la 48%, pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană după 43 de ani de apartenenţă la blocul comunitar, nota BBC News pe site-ul său.

În ziua următoare lira sterlină a coborât până la cel mai redus nivel din ultimii 31 de ani, euro a consemnat cea mai mare depreciere de la introducerea sa în 1999, bursele americane au scăzut cu până la 8,5% iar aurul a atins cea mai mare cotaţie din ultimii doi ani, după un avans de 8,1%.

‘Pieţele globale sunt răsturnate în condiţiile în care votul din Marea Britanie cu privire la rămânerea în UE a afectat fiecare clasă de active’, comenta Bloomberg.

‘Este înfricoşător, niciodată nu am mai văzut aşa ceva. Mulţi investitori vor pierde mulţi bani’, afirma, din Londra, James Butterfill, şeful Departamentului de cercetare şi investiţii la ETF Securities.

Lira sterlină a coborât cu 11% în dimineaţa de 24 iunie, pe pieţele din Asia, până la 1,3299 dolari la Tokyo. Moneda britanică a urcat anterior până la 1,50 dolari după care a coborât până la 1,3229 dolari, cel mai scăzut nivel de după 1985. Moneda euro a scăzut cu 3,3%, în timp ce monedele din Norvegia, Suedia şi Turcia au înregistrat scăderi mai mari. În schimb, yenul japonez s-a apreciat cu 4,9% până la 101,25 dolari, cel mai mare salt înregistrat după 1998. În raport cu lira sterlină, yenul s-a apreciat cu 15%.

‘Singurul lucru sigur este să cumperi yeni, certificate emise de Trezoreria SUA şi aur’, declara Vishnu Varathan, economist-şef la Mizuho Bank Ltd.

Indicele FTSE 100, a scăzut cu 8%, ceea ce a anulat peste 100 de miliarde de lire sterline (136,7 miliarde de dolari) din capitalizarea bursieră a principalelor companii din Marea Britanie.

În primele minute de la debutul tranzacţiilor, indicele FTSE 100 afişa o scădere de 7,94%, sau 500 de puncte, până la 5.840 de puncte, aceasta fiind cea mai mare diminuare procentuală înregistrată într-o singură zi de bursa londoneză după luna octombrie 2008, când pieţele mondiale s-au prăbuşit după colapsul băncii americane Lehman Brothers.

Cele mai afectate au fost acţiunile băncilor, titlurile Royal Bank of Scotland (RBS), Barclays şi Lloyds Banking Group înregistrând scăderi de aproape 30%, iar lira sterlină a atins cea mai scăzută valoare din ultimii 31 de ani în raport cu dolarul american.

Potrivit analiştilor, termenii negocierilor privind ieşirea din UE vor fi determinanţi pentru a se şti dacă moneda britanică va suferi noi scăderi sau se va recupera.

Cotaţia aurului a crescut în urma victoriei partizanilor ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimele 27 de luni graţie statului său de valoare de refugiu în perioade de turbulenţe, informa AFP. În jurul orei 3,50 GMT, uncia de aur a urcat până la 1.359,08 dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat după data de 19 martie 2014, în creştere cu aproape 8% comparativ cu valoare înregistrată la debutul tranzacţiilor pe pieţele asiatice, după care a revenit la 1.320 dolari.

Banca Angliei a anunţat atunci că are pregătite 250 de miliarde de lire sterline (310 miliarde de euro), suplimentar, pentru a susţine sistemul financiar din Marea Britanie, în contextul preconizatei volatilităţi pe care o va aduce Brexitul.

Principalele burse europene au pierdut peste 960 miliarde de euro (1.090 miliarde dolari la cursul actual) capitalizare bursieră în sesiunea din 24 iunie, fiind afectate de puternicele scăderi pe care le-au înregistrat după decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, relata agenţia EFE.

Pe 27 iunie, acţiunile mai multor bănci, companii imobiliare şi transportatori aerieni înregistrau scăderi semnificative luni dimineaţa la bursa de la Londra, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană.

Astfel, acţiunile companiei aeriene low-cost EasyJet înregistrau o scădere de 16,53%, până la 1.096 pence pe acţiune, în timp ce acţiunile International Airlines Group (IAG), firma mamă a transportatorului aerian British Airways, afişau o scădere de 9,36%, până la 370,7 pence pe acţiune.

În rândul băncilor, instituţiile financiare cele mai expuse la Brexit au fost cele care îşi desfăşoară majoritatea activităţilor în Marea Britanie. Titlurile Royal Bank of Scotland (RBS) au pierdut 15,25%, până la 174 pence pe acţiune, acţiunile Lloyds Banking Group au scăzut cu 8,89%, până la 51,93 pence, iar cele ale Barclays au coborât cu 10,23%, până la 138,15 pence.

Companiile din sectorul imobiliar au scăzut şi ele, cum este dezvoltatorul Taylor Wimpey, ale cărui acţiuni au pierdut 12,42%, până la 119,2 pence.

Acţiunile băncilor Barclays şi Royal Bank of Scotland (RBS) au fost suspendate temporar de la tranzacţionare la Bursa din Londra, după ce au scăzut cu peste 10%, anunţa un purtător de cuvânt al Bursei de Valori din capitala britanică, citat de agenţia EFE.Titlurile Barclays au pierdut 11,40% şi cele ale RBS până la 14,66%, ceea ce a dus la suspendarea automată a acţiunilor.

Ulterior, pe 29 iunie, Bursa de la Londra a recuperat toate pierderile înregistrate după anunţarea victoriei taberei Brexit la referendumul din săptămâna anterioară. Indicele FTSE-100 al bursei londoneze a revenit la finalul şedinţei deasupra nivelului de 6.338,1 puncte, înregistrat la închiderea şedinţei din 23 iunie, înainte de publicarea rezultatelor scrutinului din Marea Britanie care au declanşat scăderi semnificative pe pieţele din întreaga lume. Bursa de la Londra a încheiat şedinţa din 29 iunie în creştere cu 3,58% până la valoarea de 6.360,06 puncte.

Comisia Europeană a avertizat că referendumul din 23 iunie nu va afecta doar Regatul Unit ci şi restul economiei europene, prin câteva canale de transmisie, în special incertitudinile, investiţiile, comerţul şi migraţia.

Deşi Marea Britanie nu face parte din zona euro este un important partener comercial, fiind una dintre cele mai mari economii din UE. Rezultatul referendumului din Marea Britanie a sporit volatilitatea de pe pieţele financiare şi a dus la o depreciere semnificativă a lirei sterline.

Analiştii avertizează că pieţele britanice ”dansează” acum în ritmul pieţelor emergente, după ce deprecierea record a lirei sterline a dus la creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, reflectând temerile investitorilor privind efectele negative economice şi financiare ale votului pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Agenţiile de rating reacţionează

A doua zi după referendum, Moritz Kraemer, directorul diviziei de ratinguri suverane la Standard and Poor’s, a declarat că se aşteaptă ca riscurile politice, financiare şi economice asociate cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană să conducă la o retrogradare de rating în viitorul apropiat.

‘Credem că ratingul AAA nu mai poate fi menţinut în aceste circumstanţe’, declara Moritz Kraemer.

De altfel, câteva zile mai târziu, S&P a anunţat că i-a retras luni Marii Britanii calificativul maxim ‘AAA’, pe care l-a redus până la ‘AA’, cu perspectivă negativă, din cauza incertitudinilor generate de votul pentru ieşirea din Uniunea Europeană.

Totodată, Standard and Poor’s (S&P) a retrogradat cu o treaptă la AA şi ratingul aferent datoriei pe termen lung a Uniunii Europene, explicând decizia sa prin incertitudinile din jurul blocului după votul britanic în favoarea ieşirii din UE.

La finele lunii iunie, şi agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit în scădere, cu o treaptă, ratingul suveran al Marii Britanii şi a avertizat că ar putea urma alte retrogradări, deoarece votul pentru ieşirea ţării din UE (Brexit) va afecta economia. Fitch a retrogradat ratingul suveran al Marii Britanii de la ‘AA plus’ la ‘AA’, cu perspectivă negativă. De asemenea, Fitch a înrăutăţit perspectiva de creştere a economiei regatului Unit în 2017 şi 2018 la 0,9% pentru ambii ani, de la estimarea precedentă de 2%.

Şi agenţia de evaluare financiară Moody’s a înrăutăţit perspectiva atribuită ratingului suveran al Marii Britanii, de la ‘stabil’ la ‘negativ’ din cauza incertitudinilor generate de votul pentru ieşirea din Uniunea Europeană.

Protejarea ratingului suveran al Marii Britanii a fost prioritatea anunţată de Guvernul conservator atunci când a venit la putere, în 2010.

Unele bănci îşi planifică relocarea

Unele bănci se află în stadii avansate ale planificării relocării unor operaţiuni de la Londra la Paris, a anunţat luna acesta Benoit de Juvigny, şeful Autorităţii de reglementare din Franţa.

‘Mari bănci internaţionale’ au demarat procedurile necesare pentru a-şi înfiinţa subsidiare, iar multe alte companii au solicitat informaţii în vederea mutării la Paris, a explicat oficialul francez. Acesta se aşteaptă ca discuţii similare să se desfăşoare şi în alte centre financiare din UE.

Autorităţile din Frankfurt, Luxemburg şi Amsterdam au anunţat că vor întâmpina cu bucurie mutarea operaţiunilor băncilor din Londra când Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Alte oraşe care concurează pentru atragerea instituţiilor financiare sunt Dublin, Madrid, Bratislava şi capitala Maltei, Valletta.

Pentru a-şi păstra accesul la piaţa unică, marile bănci de investiţii analizează posibilitatea transferului unor active şi operaţiuni de la Londra la Frankfurt sau alte oraşe din UE. Frankfurt, centrul financiar al Germaniei şi oraşul unde îşi au cartierul general giganţii Deutsche Bank şi Commerzbank, a intrat în competiţie cu Paris şi alte oraşe europene interesate să atragă o parte din afacerile care în prezent se derulează în City of London, primul centru financiar al Europei.

Frankfurt este într-o poziţie care îi permite să profite de orice mutare a activităţii bancare din Londra după Brexit, având în vedere că deja găzduieşte Banca Centrală Europeană şi a doua mare piaţă de capital din UE. În plus, Frankfurt este interesat să găzduiască şi Autoritatea Bancară Europeană (EBA), organismul care reglementează băncile din UE şi care a anunţat deja că va trebui să se mute de la Londra după decizia Marii Britanii de a ieşi din UE.

Industria financiară britanică ar putea pierde venituri de 38 miliarde lire sterline

Industria financiară a Marii Britanii ar putea pierde venituri de până la 38 de miliarde de lire sterline (48,34 miliarde de dolari) în eventualitatea unui ”hard Brexit” (”Brexit dur”), care va impune ţării un acces restricţionat la piaţa unică europeană, potrivit unui raport recent al firmei de consultanţă Oliver Wyman, realizat la cererea grupului de lobby TheCityUK.

Dacă firmele financiare îşi pierd dreptul de a-şi vinde liber serviciile în toată Europa, ar putea dispărea 75.000 de locuri de muncă, avertizează raportul Oliver Wyman. Sunt în creştere speculaţiile conform cărora acest sector – care include băncile de retail, de investiţii, firmele care gestionează active, companiile de asigurări – îşi va pierde drepturile în urma ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Viitorul Londrei ca şi centru financiar european va fi unul dintre principalele subiecte de negociere în procesul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, deoarece este cel mai mare sector de export al ţării şi cea mai mare sursă de venituri din taxe.

Serviciile financiare din Marea Britanie generează anual venituri între 190 – 250 miliarde de lire sterline şi are aproximativ 1,1 milioane de angajaţi, se arată în raport. Taxele plătite de industria financiară se ridică la aproximativ 60 – 67 miliarde de lire sterline.

În august, Banca Angliei (BoE) a adoptat o decizie istorică: reducerea dobânzii de referinţă, pentru prima dată din 2009, pentru a stimula creşterea economiei, afectată de incertitudinile privind ieşirea Marii Britanii din UE. Comitetul de politică monetară al BoE a redus dobânda de la 0,5% la nivelul record scăzut de 0,25%. Şi analiştii se aşteptau la prima reducere a costului creditului din luna martie 2009.

De asemenea, Banca Angliei a reluat programul de achiziţii de active şi a anunţat că va cumpăra obligaţiuni guvernamentale de 60 de miliarde de lire sterline pentru a atenua impactul votului din 23 iunie.

Pentru a stimula economia, Banca Angliei a lansat două noi scheme, una prin care va achiziţiona obligaţiuni ale companiilor, în valoare de zece miliarde de lire sterline, şi o alta, de până la 100 de miliarde de lire sterline, pentru a se asigura că băncile menţin creditarea chiar dacă a fost redusă dobânda de referinţă.

Anterior, guvernatorul BoE, Mark Carney a declarat că spre deosebire de Banca Centrală Europeană, nu este dispus să coboare dobânda de bază sub nivelul zero din cauza pagubelor pe care o astfel de decizie le-ar provoca profiturilor şi capacităţii de creditare a băncilor. De asemenea, Mark Carney a avertizat că Banca Angliei nu va putea contracara în întregime pagubele economice provocate de Brexit.

Membrii Guvernului de la Londra au fost avertizaţi că Marea Britanie ar putea pierde anual venituri din taxe în valoare de 66 de miliarde de lire sterline (73 de miliarde de euro) în cazul unei ieşiri dure din Uniunea Europeană (UE), o variantă în urma căreia Marea Britanie va avea un acces limitat la piaţa unică din UE, informează cotidianul The Times, citând o serie de documente guvernamentale.

Potrivit acestor documente, care analizează ce s-ar întâmpla dacă Marea Britanie iese din piaţa unică şi se bazează numai pe regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului în schimburile cu continentul, Produsul Intern Brut al Marii Britanii ar putea fi mai mic cu 5,4%, până la 9,5%, după 15 ani, comparativ cu ce s-ar întâmpla dacă ar rămâne în UE. O astfel de scădere dramatică a veniturilor ar forţa Guvernul să reducă cheltuielile publice sau să majoreze taxele.

Economia Marii Britanii, pe creştere în trimestrul III

Consumatorii şi oamenii de afaceri din Marea Britanie şi-au majorat cheltuielile în trimestrul trei din 2016, economia înregistrând o performanţă solidă după Brexit.

PIB-ul Marii Britanii a înregistrat o creştere de 0,5% în perioada iulie – septembrie 2016, primul trimestrul integral după votul din 23 iunie, a anunţat recent Oficiul Naţional de Statistică (ONS). Cheltuielile gospodăriilor au urcat cu 0,7% în trimestrul trei din 2016, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce investiţiile companiilor au crescut cu 0,9%, conform datelor ONS.

Investiţiile companiilor au crescut în primele săptămâni după referendum, deşi, cel mai probabil, majoritatea deciziilor de investiţii a fost luată înainte de 23 iunie, a declarat Darren Morgan, statistician în cadrul ONS.

Exporturile au urcat cu 0,7% în trimestrul trei din 2016, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce importurile au scăzut cu 1,5%, astfel încât comerţul a avut cea mai ridicată contribuţie la creşterea PIB-ului din 2014.

Conform celor mai recente prognoze, în 2017, PIB-ul Marii Britanii ar urma să înregistreze o creştere de 1,4%, comparativ cu un avans de 2,2% preconizat în luna martie, înaintea votului de la referendumul din luna iunie. De asemenea, în 2018, economia Regatului Unit ar urma să urce cu 1,7%, faţă de un avans de 2,1% preconizat în luna martie.

‘Sarcina noastră este să ne pregătim economia pentru a fi rezistentă la ieşirea din UE şi tranziţia care va urma. Ne vom menţine angajamentul pentru disciplina fiscală, în timp ce recunoaştem nevoia pentru investiţii care să crească productivitatea’, a declarat recent ministrul de Finanţe, Philip Hammond.

Situaţia slabă a finanţelor publice nu îi lasă lui Philip Hammond prea multe opţiuni decât să crească împrumuturile, datoria sectorului public fiind prognozată să atingă un vârf de 90,2% din PIB în 2017/2018, faţă de 81,3% din PIB conform estimărilor anterioare din luna martie.

Rata şomajului în Marea Britanie s-a menţinut la 4,8% în perioada august-octombrie 2016 – cel mai redus nivel din septembrie 2005 – dar numărul angajaţilor a scăzut pentru prima dată din trimestrul doi din 2015, datele sugerând o încetinire a pieţei forţei de muncă după Brexit, a anunţat recent Oficiul Naţional de Statistică. Numărul şomerilor din Regatul Unit a scăzut cu 16.000, la 1,62 milioane, a spus ONS.

Economia britanică a făcut faţă până acum şocului iniţial provocat de votul privind ieşirea ţării din UE (Brexit). Câteva companii importante, cum ar fi giganţii americani Facebook şi Google, au anunţat de curând că vor crea locuri de muncă în Regatul Unit, ceea ce arată că planurile lor nu au fost modificate de Brexit. Totuşi, analiştii se aşteaptă la o creştere a ratei şomajului anul viitor, companiile aşteptând clarificări în privinţa viitoarelor legături ale ţării cu UE înainte de face noi angajări.

Câştigurile, incluzând bonusurile, au urcat cu 2,5% în perioada august-octombrie 2016, faţă de un avans de 2,4% înregistrat în perioada iulie-septembrie 2016. Este cel mai solid ritm de creştere din vara anului trecut.

La începutul lunii octombrie, premierul britanic Theresa May a anunţat că va declanşa Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona până la finalul lunii martie a anului viitor. Vor urma doi ani de negocieri privind termenii ieşirii din UE a Regatului Unit. Planurile lui May privind aceste negocieri sunt însă o mare necunoscută, iar oamenii de afaceri şi investitorii se tem că premierul ar opta pentru un Brexit dur, în care controlul asupra imigraţiei ar prima în faţa accesului la piaţa europeană unică.