Aceasta a apreciat că sunt necesare soluţii „urgente”, mai presus de cele adoptate în timpul crizei financiare din 2008.
„Pentru a da afacerilor viabile posibilitatea de a supravieţui după oprirea bruscă a activităţii economice din cauza crizei, este necesară o soluţie pentru ca potenţialii creditori să ajungă la firmele aflate în pragul prăbuşirii”, a explicat şeful BRI.
Ea a adăugat că băncile centrale s-au grăbit să pompeze fonduri de urgenţă de mii de miliarde de dolari în sistemul bancar global, dar acei bani trebuie să ajungă la cei care au nevoie de ei.
În primul rând, băncile trebuie să-şi folosească rezervele de capital, iar „dividendele şi răscumpărările de acţiuni trebuie îngheţate pe plan global”. Apoi, băncile trebuie să acorde IMM-urilor credite cu garanţii guvernamentale, iar băncile centrale să iniţieze o acţiune coordonată pentru a facilita accesul la dolari americani la nivel global, susţine Carstens.
Aceasta a avertizat: „Pentru ca lichidităţile de la băncile centrale să ajungă în cele mai îndepărtate zone ale sistemului financiar, ele trebuie să se adreseze direct persoanelor fizice şi companiilor care au cea mai mare nevoie. Altfel, acţiunile băncilor centrale sunt ineficiente”.
Şi Banca Centrală Europeană le-a spus creditorilor din zona euro să omită plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie şi să-şi folosească profiturile pentru a sprijini economia afectată de pandemie.
Fondată în anul 1930, Banca Reglementelor Internaţionale este cea mai veche instituţie financiară internaţională. BRI este contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale. În plus, BRI serveşte şi ca forum pentru facilitarea schimburilor de opinii între instituţiile de emisiune monetară şi drept centru de cercetare economică şi monetară. De asemenea, BRI acţionează, printre altele, şi ca agent sau mandatar pentru operaţiunile financiare internaţionale.