Concurenţă pentru BM şi FMI. BRICS au semnat acordul pentru noua bancă de dezvoltare
Sediul instituţiei va fi în Shanghai, centrul financiar al Chinei, India va deţine preşedinţia băncii în primii cinci ani, fiind urmată de Brazilia şi Rusia. Cele cinci state participante vor contribui în mod egal la capitalul iniţial al băncii, de 50 de miliarde de dolari.
Liderii BRICS negociază din 2009 înfiinţarea băncii de dezvoltare, dar acum sunt presaţi de ieşirile masive de capital de pe pieţele emergente, care au început anul trecut, pe fondul retragerii măsurilor de stimulare în SUA.
NBD reflectă sporirea influenţei statelor BRICS în lume, ele reprezentând aproape jumătate din populaţia lumii şi aproximativ o cincime din PIB-ul global. Noua bancă va începe acordarea creditelor în 2016 şi va permite şi altor state să devină membre, dar cota de capital a BRICS nu poate scădea sub 55%.
În ciuda diferenţelor politice şi economice dintre statele BRICS, singurul lucru cu care acestea au fost de acord este că ţările bogate deţin o putere prea mare în instituţii ca Banca Mondială şi FMI.
Această opinie a fost făcută publică şi de preşedintele Braziliei, Dilma Rousseff, care a afirmat că statele BRICS au puterea de a introduce schimbări pozitive, mai egale şi mai corecte.
Liderii principalele economii emergente au declarat, în repetate rânduri, că Banca Mondială şi FMI nu acordă suficiente drepturi de vot statelor în curs de dezvoltare.
Capitalul iniţial al băncii va fi de 50 de miliarde de dolari.
Unul dintre obiectivele băncii va fi majorarea fondurilor împrumutate statelor în curs de dezvoltare pentru a stimula construirea unor proiecte majore de infrastructură.
Fondul de rezerve valutare comune, în valoare de 100 miliarde de dolari, este destinat protecţiei împotriva volatilităţii cursului de schimb, afectat de aşteptata decizie a SUA de a retrage măsurile de stimulare monetară. Aceste rezerve valutare comune vor permite ţărilor BRICS să lupte împotriva influenţei negative a fluctuaţiilor de pe pieţele valutare.
‘Crearea NBD ar putea ajuta la atenuarea deficitului de finanţare al proiectelor de infrastructură în statele în curs de dezvoltare, care se ridică anual la 1.400 de miliarde de dolari pe an’, a apreciat Andy Mukherjee, editorialist la Reuters.