Singurul candidat, oraşul australian a fost ales de membrii Comitetului Internaţional Olimpic reuniţi în cea de-a 138-a sesiuni în capitala Japoniei şi va urma astfel Parisului, gaza JO din 2024, şi Los Angeles-ului, gazda Olimpiadei din 2028.
Această desemnare fără concurenţă poate surprinde, întrucât ceremonialul votului de departajare a oraşelor candidate pentru găzduirea Jocurilor s-a derulat timp de decenii în viaţa olimpică, cu costisitorul său lobby din culise. Dar reforma adoptată în iunie 2019 permite CIO să înceapă în orice moment „un dialog” cu un candidat „preferenţial”, cu scopul de a dezamorsa reticenţa crescută în organizarea Jocurilor Olimpice, reducerea cheltuielilor şi constituirea unui bazin de viitoare oraşe-gazdă.
Ori Brisbane, ajutat de influenţa vicepreşedintelui australian al CIO, John Coates, beneficiază de acest statut din februarie. În iunie, preşedintele forului olimpic internaţional Thomas Bach a lăudat dosarul „irezistibil” şi „pasiunea” australienilor pentru sport.
Australia, printre puţinele ţări care nu a ratat niciodată o ediţie a Jocurilor de vară, este „un imens oraş olimpic”, cu multiple naţionalităţi, origini etnice şi aproximativ 300 de limbi vorbite, a subliniat, miercuri, prim-ministrul Scott Morrison prin videoconferinţă.
Capitala statului Queensland, care a mai candidat pentru JO din 1992, atribuite Barcelonei, şi gazda în 2018 a Jocurilor Commonwealth-ului, promite în acelaşi timp ”’84 la sută din situri existente şi temporare”, un criteriu cheie pentru instanţa olimpică.
Desemnarea anunţată a oraşului Brisbane a nemulţumit Qatarul, care voia să organizeze JO din 2032, la fel ca şi Seulul sau Phenianul, care oficializaseră în luna aprilie o candidatură comună.
Este pentru a treia oară în istorie când Australia va găzdui Jocurile Olimpice de vară, după Melbourne în 1956 şi Sydney în 2000.