UPDATE Reacție și din sindicate și unul dintre patronatele industriei asigurărilor. Brokerii de asigurări spun că plafonarea la 5% a comisonului pentru vânzarea RCA le pune afacerile în pericol, în plină criză energetică

UPDATE. Și unul dintre patronatele industriei asigurărilor, împreună cu sindicatul, au emis un punct de vedere:

Partenerii de dialog social, Patronatul Industriei Asigurărilor din România – PIAR și Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci atrag atenția asupra efectelor negative care vor fi generate de eventuala adoptare a proiectului de Hotărâre de Guvern care vizează o plafonare pe termen de 6 luni a tarifelor asigurărilor RCA.

Este surprinzător cum această tema a fost readusă pe masa Guvernului, după ce această instituție a emis pe 26 ianuarie 2022 un aviz negativ pentru un proiect legislativ similar (b536/2021, L38/2022, aflat la data prezentă în dezbaterea Senatului). O astfel de măsura ce a vizat plafonarea tarifelor asigurărilor RCA a fost instituită și în cursul anilor 2016 – 2017, generând o destabilizare profundă a pieței de asigurări, provocând pierderi uriașe pentru investitorii din această piață și declanșând procedura de infringement de cǎtre Uniunea Europeanǎ.

Tarifele asigurǎrii RCA sunt calculate pe baza unor date statistice obiective, în așa fel încât sǎ poatǎ permite plata daunelor, a cǎror frecvențǎ și severitate sunt, din pǎcate, foarte ridicate în România, cunoscându-se faptul că România este fruntașă la numărul de decese din accidente rutiere. Așa cum s-a întâmplat în trecut, pierderile pe care introducerea plafonării le va genera pentru piața de asigurări vor pune în dificultate capacitatea de despagubire echitabilă a persoanelor prejudiciate și asiguraților.

Așadar, pe lângă impactul finaciar evident, respectiv generarea de pierderi, vor fi impactate negativ și aspecte ce țin de stabilitatea sectorului de activitate și a forței de muncă, într-o piață a muncii foarte tensionată din cauza lipsei specialiștilor și a costurilor în continuă creștere.

Astfel, considerăm că o plafonare a tarifelor va transforma piața RCA din România într-o piață impredictibilă, destabilizată deja de falimentul succesiv al unor asigurători RCA de mari dimensiuni (cel mai recent fiind cel al City Insurance), în detrimentul angajaților din sector și al persoanelor prejudiciate.

În prezent, comisionul mediu pentru RCA este undeva între 9 și 11%.

AICI despre plafnarea tarifelor RCA și nivelul maxim la care se va vinde RCA

Peste 40.000 de profesionisti independenti si angajati activeaza in distributia de asigurari, iar existenta acestora pe piata va fi grav pericilitata de masura plafonarii comisioanelor propusa de catre ASF ca solutie salvatoare a pietei RCA din Romania, cu consecinte nefaste care se vor produce asupra sutelor de mii de clienti si parteneri din domenii conexe, a transmis Patronatul Roman al Brokerilor de Asigurare – Reasigurare (PRBAR).

PRBAR a transmis, marti, un memoriu catre ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiara, Ministerul Finantelor si Consiliul Concurentei privind efectele proiectului de plafonare a tarifelor RCA si a comisioanelor distributorilor la 5%.

„Patronatul Roman al Brokerilor de Asigurare – Reasigurare (PRBAR) din Romania atrage atentia asupra numeroaselor vicii de legalitate care afecteaza Proiectul si care, pe de o parte, fac certa desfiintarea actului normativ propus in cadrul unui control de legalitate ce va fi declansat iar, pe de alta parte, va avea consecinte socio-economice deosebit de grave care nu au fost avute in vedere la redactarea Proiectului si care vor conduce la exagerbarea crizei existente pe piata asigurarilor RCA din Romania. Plafonarea comisioanelor poate conduce la un scenariu in care aproximativ 20.000 de distribuitori independenti sunt eliminati de pe piata in decurs de maxim 2-3 luni. In aceasta ipoteza, aproximativ 700.000 de polite de asigurare vor trebui emise direct de societatile de asigurari, care nu pot crea aceasta capacitate operationala intr-un timp scurt. Consecinta directa va consta in existenta, in fiecare luna, a aproximativ 350-500 de mii de consumatori care vor intampina reale probleme in accesarea produselor de asigurare – adica efectul exact contrar celui indicat in nota de fundamentare a Proiectului”, spune Adriana GRECU, Presedintele PRBAR.

Prin urmare, PRBAR solicita excluderea din Proiect a prevederior care vizeaza plafonarea comisioanelor de distributie si solicita invitatie la toate consultarile/intalnirile de lucru care vor avea loc cu privire la acest Proiect, in scopul sustinerii punctului de vedere, care are drept obiectiv protejarea intereselor consumatorilor de asigurari, dar si evitarea colapsului generalizat al sectorului de distributie asigurari, in care activeaza peste 40.000 de profesionisti si angajati.

In continuare PRBAR a prezentat principalele disfunctionalitati majore ale Proiectului, care vor genera grave dezechilibre si vor atrage desfiintarea actului in cadrul unui control de legalitate, in ipoteza adoptarii sale in forma publicata in data de 18.02.2022

1. Proiectul incalca normele de tehnica legislativa privind evaluarea impactului actului normativ, anterior publicarii.
2. Proiectul incalca prevederile legislatiei Europene si nationale din domeniul Concurentei

In primul rand, Potrivit art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative („Legea 24/2000„), evaluarea impactului proiectelor de acte normative este imperativa, si trebuie efectuata inainte de adoptarea actelor normative, intrucat „fundamentarea noii reglementari trebuie sa aiba in vedere atat evaluarea impactului legislatiei specifice in vigoare la momentul elaborarii proiectului de act normativ, cat si evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementeaza„.

Art. 3 alin. (1) din aceeasi lege prevede ca Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii inclusiv la elaborarea proiectelor de lege de catre Guvern si a propunerilor legislative apartinand deputatilor, senatorilor sau cetatenilor, in cadrul exercitarii dreptului la initiativa legislativa, la elaborarea si adoptarea ordonantelor si hotararilor Guvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale celorlalte autoritati cu asemenea atributii.

De asemenea, conform Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ „va cuprinde: […] un studiu de impact si/sau de fezabilitate„.

Asadar, in contextul elaborarii Proiectului se impunea (1) realizarea prealabila a unui studiu de impact care, in cazul de fata, ar fi demonstrat fara niciun dubiu efectele catastrofale pe care plafonarea comisioanelor de distrubutie le va avea pentru piata de asigurari RCA din Romania, precum si (2) organizarea unor dezbateri publice si a unor consultari publice adecvate cu toti actorii din piata, in special cei direct vizati de prevederile Proiectului.

Faptul ca Proiectul nu are la baza un asemenea studiu de impact rezulta din insasi nota de fundamentare unde, in sectiunea a 3-a se mentioneaza in mod cu totul nejustificat faptul ca Proiectul nu ar avea impact, intre altele, asupra mediului de afaceri, IMM-urilor, mediului concurential si societatii in general.

Aceasta concluzie este profund eronata, dat fiind ca

1. Plafonarea comisioanelor de intermediere la cel mult 5% din cuantumul primei brute va conduce la eliminarea de pe piata a multor distribuitori care, in acest context, nu vor fi in masura sa-si acopere nici costurile de functionare. Asadar, va avea loc o reducere masiva a distributiei independente de asigurari, care este o componenta esentiala a pietei de asigurari, asa cum prevede si Directiva (UE) 2016/97 A Parlamentului European si a Consiliului Din 20 Ianuarie 2016, privind distributia de asigurari1, transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 238/2016 privind distributia de asigurari („Legea 236/2018„).
2. Scaderea dramatica a numarului de distribuitori va afecta grav pe termen mediu si lung interesele consumatorilor, dat fiind ca infrastructura si serviciile puse la dispozitie de distribuitori reprezinta principala modalitate de accesare a produselor de asigurare.
3. Totodata, scaderea numarului de distribuitori va intarzia aparitia/dezvoltarea unor noi societati de asigurari pe piata RCA, intrucat in absenta distributiei independente investitia unui astfel de operator va fi mai costisitoare si, in acelasi timp, mai riscanta, fiind necesara dezvoltarea, de catre fiecare asigurator, a propriei infrastructuri de distributie a asigurarilor.
4. Proiectul creeaza premisele unui potential nou faliment in industria de asigurari sau retragerea unora dintre asiguratori de pe piata. Odata materializate, aceste riscuri vor exagerba dezechilibrele existente si vor prelungi criza preturilor si a serviciilor din piata RCA, in detrimentul consumatorilor de asigurari.
5. Industria distributiei de asigurari este singura forma de capital romanesc care mai este prezenta pe piata de asigurari din Romania, iar intermediarii de asigurari – principali sau secundari – sunt companii antreprenoriale care nu pot sustine socuri financiare de asemenea magnitudine.

Totodata, PRBAR aminteste ca potrivit art. 6 alin. (1) din Legea 24/2000, proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Este evident ca nici aceste exigente nu sunt respectate de prevederile Proiectului, dat fiind ca masurile propuse fie nu pot conduce la dezideratele avute in vedere (nefiind astfel necesare) fie vor avea chiar efecte contrare celor urmarite (nefiind, asadar, apte sa conduca la stabilitate si eficienta legislativa).

In spirjinul acestei concluzii PRBAR arata urmatoarele:

1. Caracterul obligatoriu al politelor RCA nu este relevant, intrucat, asa cum rezulta din analiza sistematica a Legii nr. 236/2018, nu exista derogari sub aspectul exigentelor sau activitatilor ce trebuie prestate in cazul unei asigurari obligatorii (RCA) si respectiv a uneia facultative (spre exemplu, CASCO sau asigurare de locuinta). Pentru distribuitori exista aceleasi costuri, obligatii, volum de munca si aceeasi raspundere in ambele ipoteze.
2. Comisioanele de intermediere sunt deja indirect plafonate ca efect al legislatiei din domeniul asigurarilor RCA. Astfel, potrivit art. 18 alin. (4) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru prejudicii produse tertilor prin accidente de vehicule si tramvaie („Legea 132/2017„)
   „Cheltuielile administrative si de vanzare ale politei de asigurare, incluse in tariful de prima, nu pot depasi cumulat 25% din tariful rezultat.”
   Asadar, ca parte a cheltuielilor de vanzare a politelor de asigurare, comisioanele de distributie sunt deja plafonate indirect si, totodata, nu influenteaza tariful de prima final, intrucat sunt parte a cheltuielilor administrative care in niciun caz nu pot depasi 25% din tariful de prima.
3. O data cu plafonarea (reducerea) tarifelor de prima practicate de asiguratori, are loc oricum o reducere a veniturilr distribuitorilor, data fiind relatia de interdependenta dintre cele doua si faptul ca toate comisioanele sunt exprimate in procent din cuantumul primei.
4. Ca o consecinta fireasca a celor de mai sus, plafonarea comisioanelor nu are efecte in sensul „combaterii cresterii excesive a preturilor” intrucat nivelul comisioanelor afecteaza exclusiv relatia distribuitorului cu asiguratorul, neavand efecte asupra consumatorului final.

„In al doilea rand potrivit legislatiei Europene si Nationale din domeniul concurentei este evident ca masura plafonarii va conduce la alinierea involuntara a comisioanelor practicate de toti distribitorii de pe piata. Indiferent care ar fi fost comisioanele practicate de acestia anterior plafonarii (mai mici sau mai mari decat plafonul de 5%), odata stabilit nivelul comisioanelor prin acte normative cu forta obligatorie, acestea vor tinde catre valorea impusa la nivelul intregii piete, cu consecinta eliminarii oricarei diferentieri intre agentii economici, chiar daca imprejurarile specifice activitatii fiecaruia (calitate servicii, volum de tranzactii, dinamica piatei, etc.) ar fi impus un comportament diferit”, mai precizeaza PRBAR.

Astfel, fara sa existe vreo intelegere intre distribuitori, tendinta acestora va fi sa practice un comision apropiat sau egal cu cel stabilit prin Proiect (in ipoteza adoptarii in forma actuala). Acest fapt va genera dificultati reale din punct de vedere concurential, dat fiind ca in cazul distribuitorilor, comisionul de distributie reprezinta chiar pretul serviciilor pe care le presteaza.

Prin urmare, PRBAR atrage atentia ca:

• Art. 101 si 102 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE) interzic intelegerile care au ca obiect sau ca efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei in cadrul pietei comune
  Consecinta implementarii plafonari a comisioanelor va echivala cu crearea, prin intermediul legii, a unor efecte similare celor mai grave restrictii concurentiale sanctionate de TFUE si care se pot manifesta pe o anumita piata, respectiv impunerea unui pret unic in piata/o aliniere a tarifelor practicate de toti distribuitorii din tara, ceea ce ar afecta in mod grav libera concurenta.
  Asadar, plafonarea comisioanelor ar putea determina, pe de o parte, scaderea calitatii serviciilor, in cazurile in care acestea erau adecvate si implicau un cost mai mare, si, pe de alta parte, cresterea preturilor serviciilor care aveau un standard scazut si un pret corespunzator.
• art. 4 din Legea 21/1996 a concurentei prevede ca preturile produselor si tarifele serviciilor si lucrarilor se determina in mod liber prin concurenta, pe baza cererii si ofertei
  De altfel, dispozitiile art. 5 si 6 din Legea Concurentei prevad in mod expres ca sunt interzise orice fel de practici care au ca obiect sau ca efect impiedicarea, restrangerea ori denaturarea concurentei, in special cele care stabilesc, direct sau indirect, preturi de cumparare sau de vanzare sau orice alte conditii de tranzactionare.
  Ratiunea acestei reglementari este lesne de inteles, intrucat utilizarea unor tarife (in acest caz comisioane) plafonate va echivala cu aplicarea tarifelor/comisioanelor maximale impuse/ permise de lege.

In al treilea rand, PRBAR subliniaza faptul ca adoptarea Proiectului in forma publicata in data de 18.02.2022 creeaza riscul real al unei proceduri de infringement declansata impotriva Romaniei, in baza art. 258 TFUE.
Potrivit art. 101 TFUE sunt interzise intelegerile care au ca obiect sau ca efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei in cadrul pietei comune si, in special cele care:

(a) stabilesc, direct sau indirect, preturi de cumparare sau de vanzare sau orice alte conditii de tranzactionare;

(b) limiteaza sau controleaza productia, comercializarea, dezvoltarea tehnica sau investitiile;
(c) impart pietele sau sursele de aprovizionare;
(d) aplica, in raporturile cu partenerii comerciali, conditii inegale la prestatii echivalente, creand astfel acestora un dezavantaj concurential;
(e) conditioneaza incheierea contractelor de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.
De asemenea, Art. 102 din TFUE mentioneaza ca:
„Este incompatibila cu piata interna si interzisa, in masura in care poate afecta comertul dintre statele membre, folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata interna sau pe o parte semnificativa a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta in special in: (a) impunerea, direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare sau a altor conditii de tranzactionare inechitabile; (b) limiteaza productia, comercializarea sau dezvoltarea tehnica in dezavantajul consumatorilor; […].”

Intrucat masurile incluse in Proiect echivaleaza cu o incalcare a prevederilor anterior citate, pot deveni incidente prevederile art. 258 TFUE, conform carora:
„In cazul in care Comisia considera ca un stat membru a incalcat oricare dintre obligatiile care ii revin in temeiul tratatelor, aceasta emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, dupa ce a oferit statului in cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile.
In cazul in care statul in cauza nu se conformeaza acestui aviz in termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene.”
„Protejarea liberei concurentei si mentinerea ei nealterata printr-un cadru concurential normal constituie unul dintre pilonii Pietei Unice a Uniunii Europene precum si una dintre valorile fundamentale ale constructiei europene. Alterarea concurentei pe o piata deosebita de larga in interiorul unui stat membru, va fi considerata o incalcare a TFUE de catre statul respectiv, suficient de grava pentru a fi chemat in fata CJUE”, mai noteaza Patronatul.

„Trebuie subliniat ca statele membre UE nu au voie sa incalce regulile de concurenta nici in ceea ce priveste societatile economice pe care le detin in proprietate. Acestea nu pot beneficia de avantaje din perspectiva preturilor sau pozitiei in piata doar pentru simplul fapt ca sunt detinute in mod public. Or, cu atat mai mult nu poate fi acceptata restrangerea completa a concurentei in defavoarea unor anumite categorii de agenti economici, cum sunt distribuitorii de asigurari, in cazul de fata. de Intr-un altfel de caz, nu exista dubii ca se poate constata incalcarea, de catre Statul Roman, a obligatiilor sale fundamentale decurgand din TFUE si se poate atrage raspunderea sa in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cadrul procedurii de infringement„, adauga oficialii PRBAR.

De altfel, nu ar fi prima data cand instituirea unor mecanisme de plafonare a tarifelor/elementelor de cost in domeniul asigurarilor ar atrage declansarea unei proceduri de infringement impotriva Romaniei.
In acest sens, PRBAR aminteste ca in data de 20.07.2018, Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana a transmis statului roman, reprezentat prin Ministerul Finantelor, o scrisoare de informare cu privire la deschiderea de catre Comisia Europeana a procedurii de punere in intarziere in cauza 2015/4075, avand ca obiect legislatia in vigoare in Romania in domeniul asigurarii obligatorii de raspundere civila auto pentru prejudicii produse tertelor persoane (RCA) si posibila incalcare, prin unele dispozitii continute in legislatia aplicabila, a unor prevederi ale Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate si desfasurarea activitatii de asigurare si de reasigurare – Solvabilitate („Directiva 2009/138/CE”) si ale Directivei 2009/103/CE privind asigurarea de raspundere civila auto si controlul obligatiei de asigurare a acestei raspunderi („Directiva 2009/103/CE”).
Conform scrisorii de punere in intarziere, in opinia Comisiei Europene, noua legislatie in domeniul asigurarii de raspundere civila auto adoptata in 2017 (prin Legea nr. 132/2017) a introdus o serie de obligatii, cu referire in special la: (1) limitarea ponderii costurilor administrative si de vanzare la calcularea primelor de asigurare, (2) obligatia ca plafoanele pentru primele platite de clientii cu risc ridicat sa fie calculate pe baza „tarifelor de referinta„, (3) limitarea criteriilor de segmentare in functie de riscuri la cele de care asiguratorii pot tine seama la calcularea primelor lor, toate aceste prevederi fiind calificate drept incompatibile cu Directiva 2009/138/CE (Solvabilitate II).

In al patrulea rand, PRBAR arata ca mecanismul plafonarii comisioanelor contravine interpretarii date de Consiliul Concurentei normelor de concurenta aplicabile in tara noastra. Astfel, arata faptul ca in data de 16.11.2021 a fost inregistrat la Senatul Romaniei proiectul de lege cu numarul B536/2021 care prevedea, intre altele, plafonarea tarifelor practicate de asiguratori la nivelul tarifelor de referinta publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiara.

Consiliul Concurentei a avizat negativ aceasta propunere, invocand in sustinerea pozitiei sale, intre altele, urmatoarele elemente care apreciem ca sunt aplicabile mutatis mutandis si distribuitorilor de asigurari:

• Societatile de asigurare isi calculeaza tarifele astfel incat sa le permita acoperirea pierderilor si evitarea unei posibile intrari in insolventa (…). Daca aceste sume nu vor fi suficiente, companiile de asigurari vor aduce contributii suplimentare, situatie care va conduce la cresterea costurilor acestora cu activitatea de asigurare RCA.
• Autoritatile statului roman nu au competenta de a interveni in politica de tarifare a vreunei entitati supravegheate din domeniul asigurarilor intrucat ar incalca dispozitiile Directivei 2009/138/CEE a Parlamentului European si a Consiliului privind accesul la activitate si desfpsurarea activitatii de asigurare si reasigurare (Solvabilitate II), potrivit
• careia statele membre nu impun aprobarea prealabila sau notificari sistematice cu privire la nivelul primelor, decat in cadrul unui sistem general de control al preturilor.
• Luarea unor masuri de plafonare poate genera masuri nocive din punct de vedere economic, si anume:
  • Destabilizarea pietei asigurarilor auto si accentuarea riscului de iesire de pe piata a societatilor de asigurare care isi desfasoara activitatea pe aceasta piata;
  • Tendinta de aliniere a tarifelor la maximul impus, fapt ce ar distorsiona mecanismul concurential de stabilire a preturilor pe piata;
  • Cresterea abrupta a primelor dupa renuntarea la plafonul impus pe un termen limitat, ceea ce ar putea accentua problemele existente, in lipsa unor masuri care sa corecteze deficientele de pe piata
  • Scaderea calitatii serviciilor oferite de asiguratori si intreprinderile active pe pietele conexe celei de asigurari auto;

De altfel, un punct de vedere similar a fost exprimat si de Guvernul Romaniei care, suplimentar, la punctul 4 al expunerii sale mentioneaza expres faptul ca astfel de masuri sunt in contradictie cu legislatia europeana, facand referire la procedura de infringement anterior mentionata (cauza 2018/4075) si concluzionand ca masurile de plafonare nu rezolva problemele de pe piata ci, dimpotriva, le intensifica, generand si riscul sanctionarii Romaniei de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

„In acest context, nu intelegem cum, la nici o luna de zile distanta, acelasi Guvern (prin Ministerul Finantelor) propune Proiectul de Hotarare ce face obiectul prezentului memoriu, continand exact prevederi si mecanisme pe care el insusi le-a calificat a fi ineficiente si contrare legislatiei nationale si comunitare aplicabile”, au precizat oficialii PRBAR.

Ei considera ca doar un dialog profesionist, asupra problemelor existente, va duce implicit la o protectie adecvata a consumatorului final si vor indeparta posibile dezechilibre majore ce au marcat industria de asigurari in trecutul relativ recent.

PRBAR aminteste ca este deschis orcand la dialog cu factorii si instituriiile de decizie si ne punem in slujba comunitatii intreaga noastra experienta profesionala precum si buna cunoastere a nevoilor clientilor nostri.