Cu sau fără legătură directă cu declaraţia lui Daniel Chiţoiu, acum două zile şi-a dat demisia Florin Vlădan, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), care coordona programul de privatizări al Ministerului Economiei, şi care a reuşit singura ofertă publică a statului din ultimi patru ani.
„Nu cred că (ministrul, n.r.) ştie ce înseamnă o dublă listare, ce schimbare de strategie a interedierii, ce efort presupune şi cât timp consumă“ a declarat un cunoscut veteran al pieţei, preferând, însă, anonimatul.
„Dubla listare pare un lucru bun, dar doar prefaţează noi amânări“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Mihai Chişu de la casa de brokeraj IFB Finwest, un alt veteran, care, însă, nu ezită să-şi asume public opiniile.
Brokerul de la IFB Finwest exprimă temerile că dezvoltarea pieţei de capital din România, care promitea să ia un nou curs odată cu listările, „se va întoarce din drum din cauza mai vechii lipse de viziune a oficialilor guvernamentali. Sună frumos că vrei să listezi Romgaz la Londra, dar aceşti oameni uită că banii nu mai circulă demult cu trenul şi că dezvoltarea pieţei din României nu presupune s-o muţi în altă parte“, a adăugat Mihai Chişu.
„Faptul că proiectele româneşti de listare au atras nume mari ca Goldman Sachs sau JP Morgan, dovedeşte că există suficient de mare intersul pentru ca investitorii străini să vină ei în România. Problema nu este asta, ci în sistemele şi în mediul pe care tot ei, oficialii români le creează sau nu, aici“, a conchis brokerul de la IFB Finwest.
Altfel, brokerii vor să înceapă cu diplomaţie relaţia cu noua putere politică, care, în opoziţie fiind, nu s-a arătat foarte favorabilă programului de listări.
„Ne bucurăm că noul ministru vrea să continue programul de privatizare prin bursă“, a declarat Răzvan Paşol, preşedintele casei de brokeraj Intercapital Invest.
Reprezentantul Intercapital nu putea fi decât diplomat, totuşi, firma sa făcând parte din consorţiile de intermediere a vânzării pachetelor de acţiuni ale Romgaz şi Hidroelectrica. Totuşi, Paşol a numit o motivaţie reală, chit că este sau nu pe placul noului Guvern.
„Câtă vreme FMI va presa în direcţia listării la bursă a companiilor energetice, putem crede că programul deja convenit va continua, chiar dacă ar putea fi întârziat de capacitatea administrativă, care nu are nimic de a face cu voinţa politică“, a declarat la rândul său, pentru ECONOMICA.NET, Florin Ilie, directorul departamentului de piaţă de capital al ING Bank sucursala Bucureşti.
Presiunea așteptată din partea FMI explică parțial și bucuria de mai înainte a lui Răzvan Paşol, deși presiunile instituţiei de la Washington nu mai constituie neapărat o garanţie. „Câinele de pază“ al reformelor româneşti din ultimii 20 de ani a fost foarte flexibil cu dorinţa noului Guvern de creştere a deficitului bugetar, în scopul măririi salariilor bugetare.
Şi spre consultanţii străini se îndreaptă speranţele privind diminuarea întârzierilor procesului de listare ca urmare a intenţiei aducerii concomitente a „energeticelor“ şi pe o bursă străină.
„În consorţiile de intermediere se află nume mari, precum Citigroup, sau Goldman Sachs şi desigur, decidenţii guvernamentali le vor asculta opiniile“, a mai spus Florin Ilie, de la Ing Bank, fără să se refere explicit la ideea listăriila o bursă străină.
Energeticele
Cea mai apropiată ar trebui să fie vânzarea pachetului de 15% din compania care administrează magistralele naţionale de gaze naturale Transgaz Mediaş (simbol bursier TGN), evaluat la circa 100 de milioane de euro, potrivit estimărilor de pe piaţă. Consorţiul de intermediere este format din BT Securities, Raiffeisen Capital & Investment (RCI) şi casa cehă de brokeraj Wood& Co.
Oferta TGN ar fi trebuit să înceapă până la finalul acestei luni, iar oferta publică iniţială (IPO) a 15% din acţiunile Romgaz Mediaş era așteptată pentru luna septembrie. Pachetul Romgaz este evaluat la aproape 400 de milioane de euro. Intermediarii sunt Goldman Sachs, Erste Gruop, BCR şi Raiffeiesen Capital & Investment.
În a doua jumătate a anului, statul ar fi trebuit să iasă pe bursă cu pachete de câte 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Valoarea pachetul Hidroelectrica ar putea ajunge la 390 de milioane de euro, iar vânzarea sa va fi intermediată de consorţiul format din BRD, Citigroup, Societe Generale şi Intercapital Invest.
Totuşi analiştii nu se grăbesc să dea un orizont de timp pentru listarea Hidroelectrica, din cauza dificultăţilor pe care le constituie contractele cu „băieţii deştepţi“. Contractele de furnizare de electricitate la preţuri sub piaţă vor fi un obstacol major în faţa unei evaluări convenabile a companiei.
Conform vechiului calendar, Nuclearelectrica aştepta până pe 21 mai oferte de la brokerii interesaţi să intermedieze listarea producătorului de electricitate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Nuclearelectrica ar mai adăuga cel puţin 100 de milioane de euro la încasările statului din aceste privatizări.
Problema este că OPSPI va trebui, cel mai probabil, să renegocieze contractele de intermediere, dacă vrea duble listări, ceea ce din start ar însemna întârzieri, dacă nu cumva va fi necesară reluarea de la zero a selecţiilor, căci caietele de sarcini ar terbui, teroretic, schimbate.
Altele
Privatizarea Oltchim, de asemeni impusă de FMI, ar urma să fie amânată din mai în septembrie, portivit noului ministru. De Oltchim sunt interesaţi nemţii de la PCC şi ruşii de la Tise (controlată de Gazprom), dar şi două firme româneşti, una controlată de Ştefan Vuza şi una deţinută de un om de afaceri din Ploieşti, Mircea Apostolescu.
Vânzarea pe bursă a 20% din Tarom este de asemeni în aer. Ar fi trebuit să aibă loc până la finalul lunii mai, dar ar putea fi anulată, pentru că noul ministru de la Transporturi vrea să vândă integral compania.
Intermediarii pentru Tarom sunt casele de brokeraj Carpatica Invest şi Swiss Capital, care şi-au făcut toate treburile pregătirii derulării ofertei. Mai trebuia doar ca Guvernul să aprobe preţul de vânzare al acţiunilor pentru a începe vânzarea.