Brokerii vor putea cumpăra certificate de poluare în licitaţiile derulate la nivel european

Din 2013, la nivel european, majoritatea ţărilor vor putea vinde certificatele de emisii de gaze doar prin licitaţii organizate pe bursa European Energy Exchange din Germania, iar brokerii din România care vor să participe la licitaţii trebuie să primească o autorizare specială de la CNVM.

Brokerii vor participa direct în nume propriu, urmând să cumpere certificatele şi apoi să le revândă pe o piaţă secundară, şi, totodată, vor avea dreptul să liciteze pentru clienţii lor.

Băncile autorizate de Banca Naţională a României (BNR) au, deasemenea, dreptul să solicite admiterea la licitații pentru a licita în nume propriu sau în numele clienților lor numai după înscrierea acestora în registrul CNVM în calitate de intermediari şi în baza unui atestat eliberat de Comisie. Şi în acest caz trebuie întocmite o serie de reguli similare celor aplicabile pentru brokeri .

Legislaţia pieţei de capital a fost deja modificată în acest an astfel încât brokerii să poată tranzacţiona certificate de emisii de gaze cu efect de seră, însă până acum nu aveau posibilitatea să cumpere direct de la instituţiile care le vând, ci doar pe o piaţă secundară.

Potrivit unui regulament redactat de CNVM, firmele de brokeraj care vor să cumpere în nume propriu certificate de emisii de gaze trebuie să aibă un capital iniţial de minim echivalentul în lei al sumei de 730.000 euro.

Pe de altă parte, casele de brokeraj care vor să cumpere certificatele pentru clienţii lor au nevoie de un capital de cel puţin echivalentul în lei al sumei de 125.000 de euro.

Totodată, firmele de brokeraj trebuie să întocmească un set de proceduri interne pentru prevenirea și evitarea conflictelor de interese, precum şi pentru asigurarea confidenţialităţii şi păstrării în siguranţă a informaţiilor despre activităţile desfășurate în legătură cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.

Brokerii trebuie să acționeze întotdeauna în cel mai bun interes al clieţilor, în mod echitabil și fără discriminare, şi că nu obțin nici un avantaj din utilizarea informațiilor confidențiale de care iau cunoștință în activitatea de licitare în cadrul licitațiilor cu certificate de emisii de gaze, în special acolo unde poate apărea o situație de conflict de interese între firma de brokeraj și client, potrivit CNVM.

Până cel târziu la finele celei de-a doua zi după realizarea unor tranzacţii cu aceste certificate, intermediarii trebuie să transmită CNVM rapoarte detaliate diferenţiate pe activitatea prestată în numele clienţilor lor şi/sau pe contul intermediarului. Rapoartele respective trebuie să cuprindă informaţii referitoare la tipul contractului achiziționat în cadrul licitaţiilor, numărul contractelor cumpărate, preţul, volumul, data şi ora tranzacției respective.

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS), instituită prin Directiva 2003/87/CE, a creat prima piaţă importantă de carbon din lume şi stabileşte un preţ al carbonului la nivelul Uniunii Europene.

Prin această schemă, UE şi statele membre îşi propun să respecte angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto. Instalaţiile din sectorul energetic, al producerii şi prelucrării metalelor feroase, al industriei mineralelor şi al fabricării hârtiei şi cartonului intră obligatoriu sub incidenţa acestei scheme de comercializare a certificatelor de emisii.

Din 2013 schema va funcţiona pe baza alocării şi comercializării prin platforma comună de licitaţii la nivelul UE a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pentru fiecare stat membru se aprobă, prin Planurile Naţionale de Alocare, un număr total de certificate, acestea fiind ulterior alocate la nivelul fiecărui sector, activităţi şi apoi fiecărei instalaţii aflate sub incidenţa directivei.

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt alocate fiecărui stat semnatar al Protocolului de Kyoto. Un certificat echivalează cu o tonă de dioxid de carbon emisă în atmosferă.

România dispune de circa 300 milioane de astfel de certificate aferente perioadei 2008-2012, pe care ar fi putut obţine, în 2008, aproximativ 2,5 miliarde euro.