Proiectul BRUA este foarte interesant și se leagă de coridorul vertical al gazelor, pentru că este ca un “T”, avem o conexiune orizontală care se suprapune peste cea verticală, conectează România, Bulgaria și Austria, care pot fi aprovizionate cu gaze din gazoductul TAP (Trans Adriatic Pipeline – n.red.) și din terminalele de gaz lichefiat din Grecia, a declarat Apostolos Gotsias, Membru al Board-ului Autorității de Reglementare pentru Energie din Grecia, la Romanian International Gas Conference (RIGC), eveniment online organizat de Energy Policy Group.
“Gazoductul BRUA oferă o securitate energetică sporită și permite României să exporte gazele românești sau să importe când este nevoie. Este conceput pentru a permite fluxurile bidirecționale. Operațiunile prin BRUA sunt influențate de finalizarea IGB, interconectorul dintre Grecia și Bulgaria, construcție care poate să întârzie intrarea în funcțiune a BRUA. BRUA este un gazoduct extrem de eficient porin care gazele pot fi transporttate către centrul Europei”, a mai spus Gotsias, la RIGC.
IGB este un proiect e gazoduct de 182 km, care să conecteze orașul grec Komotini de cel bugar Stara Zagora, care ar urma practic să aducă în Bulgaria 3 miliarde de metri cubi de gaze pe an, fie din Azerbaijan fie din Grecia (LNG)
Oficialul grec a arătat care ar fi opțiunile pentru partea care ne privește pe noi a Coridorului Vertical. Astfel, din după ce intră în Bulgaria din Grecia, gazele ar putea urma două rute. Prima prin Serbia spre Ungaria, care at fi cea mai scurtă, iar a doua, mai lungă prin România (conexiunea în punctul Giurgiu-Ruse) și apoi prun BRUA spre Ungaria și apoi Austria. Gotsias a explicat că acest traseu este mai lung dar conectează patru state membre UE și poate asigra livrări și pe piețele din Moldova și Ucraina (plus Serbia) prin conexiunile existente sau care sunt aproape de finalizare.
Transgaz a finalizat prima fază a gazoductului BRUA, cea mai importantă lucrare de investiții a sa. Conducta BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) a costat 479 milioane de euro, din care fonduri europene nerambursabile de 179 de milioane de euro, restul fonduri proprii și atrase de Transgaz.
Pentru faza 1, cea este gata acum, se prevede transportul a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an (spre Ungaria), urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022, odată ce va fi terminată și faza a doua a acestui proiect.