Bruno Amaro, EAD România: Iniţial am vrut să investim în Polonia, dar România ne-a convins

08 06. 2021
bruno_amaro_ceo_ead_web_68899100
Înființată în anul 1993, EAD este prezentă în Portugalia, Insulele Azore, Madeira și în România, are peste 250 de angajați și o cifră de afaceri care depășește 11 milioane de euro.
Bruno Amaro este stabilit de 14 ani în România, şi a lucrat întâi pentru o altă companie portugheză, apoi pentru o bancă olandeză, iar după aceea a înființat o companie de consultanță cu câţiva prieteni. Prin intermediul acestei ultime companii a făcut cunoştinţă cu EAD. Faptul că era deja stabilit aici, a fost unul dintre factorii care au influenţat decizia EAD de a investi în România.
„A fost, de asemenea, un alt factor de confort pentru ei, pentru că faptul că aveau de-a face cu consultanți portughezi şi acest lucru face ca totul să fie mult mai ușor, deoarece nu există bariere culturale și lingvistice”, povesteşte Amaro.
Portughezii doreau să se extindă în Europa de Est, pentru că pe această piaţă procesul de transformare digitală prin care este făcută conversia de la hârtie la date, este încă la început. Iniţial, compania dorea să deschidă o filială în Polonia, însă procesul a fost oprit „din cauza mentalității și a barierelor lingvistice”.
„Da, am încercat în Polonia, dar nu a fost un succes. Și mai ales din cauza mentalității și a barierelor lingvistice. Am încercat să achiziționăm o companie acolo, am folosit un traducător pentru că engleza nu era o limbă ştiută. Proprietarii companiei nu erau vorbitori de limba engleză, așa că a fost destul de dificil şi în cele din urmă tranzacţia a căzut”, explică Amaro.
De ce au ales să investească în România
Unul dintre atuurile României a fost cunoaşterea limbii engleză pe scară largă, apropierea culturală, precum şi o arhivă de aproximativ 20 de milioane de cutii de arhive pe hârtie.

„De asemenea, după cum știm, România este o țară destul de birocratică, în care ai nevoie de hârtii și ştampile pentru orice. Deci și acesta este un factor care atrage într-o afacere ca aceasta, o țară în care companiile și instituțiile publice produc foarte multă hârtie este interesantă pentru o astfel de piață. Și apoi, de asemenea, fiind este este cea mai pro-occidentală țară din această parte a Europei, este cea mai deschisă către mai prietenoasă cu străinii și, de asemenea, cultura și mentalitatea este mult mai pro-europeană și pro-occidentală decât în celelalte țări din zonă. Astfel, este mai ușor pentru orice investitor să vină și să înceapă să dezvolte o afacere. Și limba este, de asemenea, un alt factor important, pentru că fiind o limbă latină, cum ar fi portugheza, face lucrurile mai ușoare.

Când vii pentru prima dată în România fiind portughez, nu înțelegi nimic din limba vorbită, dar poți să citești, bineînțeles, nu înțelegi toate cuvintele pentru că multe dintre cuvinte sunt complet diferite de portugheză. Dar înțelegi sensul propozițiilor și ideea a ceea ce este scris (…) Piața este încă în curs de dezvoltare, așa că din acest motiv este interesant, limba și cultura o face o ţintă perfectă, să îi spunem așa, în ceea ce privește începerea unei afaceri”, continuă CEO-ul.

La două luni după începerea afacerii, România a intrat în lockdown

La două luni după începerea afacerii, România a intrat în lockdown, aşa că a fost un an dificil pentru EAD în România. Cu toate acestea, compania a reuşit să încheie circa 20 de contracte, unele bazate pe proiecte, altele recurente.
„Primul nostru client a fost o companie agricolă care deține mai multe proprietăți. Multe dintre terenurile pe care le lucrează, se află în proprietatea lor și ceea ce am făcut pentru ei a fost să scanăm toate documentele de proprietate pe care le aveau în arhiva lor. Le-am organizat și le-am livrat sub formă de bază de date, pentru că sunt investitori străini. Ei au vrut ca investitorii care din spatele companiei să aibă un acces mai bun și o mai mare transparență a ceea ce se întâmplă în România. Și așa au decis să pună totul la dispoziția tuturor. Nu a fost un proiect mare, dar a fost primul așa că este întotdeauna interesant să ne amintim de clientul nostru.
Cel mai mare client al nostru, până acum, a fost o companie energetică. Vând energie şi, practic, am scanat pentru ei au fost contractele – cu clienții, cu furnizorii și facturi. Au vrut să păstreze disponibile facturile din ultimii doi ani și contractele pe care le mai au în vigoare cu clienții și cu furnizorii. Am scanat totul, am clasificat toate documentele pe categorii, iar apoi le-am introdus în baza de date în funcție de solicitările lor”, spune Amaro.

Un alt proiect la care lucrează, și este unul recurent, este să extragă date pentru una dintre cele mai mari firme de contabilitate din București. „Este foarte interesant pentru ei, pentru că primesc facturile de la clienţi, fie prin e-mail, fie pe hârtie și trebuie să proceseze toate informațiile pentru a face contabilitatea companiei și pentru a plăti taxele și toate celelalte lucruri”.

„Extragem informațiile în funcție de cererile lor, bineînțeles, și apoi le încărcăm sau creăm un fișier de date pe care il trimitem către companie, iar acel fişier se încarcă automat în acel program. Asta înseamnă că o parte din persoanele pe care le foloseau pentru a face contabilitatea primară sunt folosite acum pentru a face alte lucruri”.

Compania are în dezvoltare inclusiv un soft bazat pe inteligenţă artificială care să poată să recunoască scrisul de mână. Programul este dezvoltat intern, în Portugalia, şi are deja o rată de succes de aproximativ 85%.

„Să zicem, de exemplu, o companie de telefonie mobilă care tipărește contractul și scrie de mână numele persoanei, bifează căsuțele din pachetul de abonament dorit de client. Și apoi, clientul semnează contractul. Apoi, ei introduc manual datele, cum ar fi numărul de abonament, IP-ul, totul. Așa că lucrăm, în special din această cauză. Rata de succes este deja destul de bună, dar încă nu este de 100%. Vrem să folosim acest lucru şi în România”, continuă reprezentantul EAD România.

Cărţile de muncă, transformate în e-adeverinţe

Softul urmează să fie folosit şi în România, şi cu ajutorul lui vor fi generate automat adeverinţele de vechime în muncă necesare la pensionare. Chiar dacă soluţia IT nu este încă gata, compania are deja contracte încheiate pentru digitalizarea vechilor cărţi de muncă, pe hârtie.

„Legislaţia aici se schimbă în fiecare an şi sunt unele companii care aveau sute sau mii de angajați înainte de anii ’90 și toate dosarele angajaților care conţin date despre cât timp lucrau, ce făceau, câţi bani primeau, cărţile de muncă se păstrau pe hârtie (…) Ceea ce facem noi este să extragem toate informațiile din acest document și, pe de o parte, scanăm documentele și, pe de altă parte, încercăm să îmbunătățim informațiile și creăm o bază de date cu toate informațiile referitoare la vechii lucrători din această companie”.

Când un fost angajat se duce la companie pentru adeverinţa de vechime în muncă, aceasta este obligată să furnizeze informații. În caz contrar, instanța poate aplica amenzi companiei.

În același timp, EAD lucrează şi la un software care va căuta toate informațiile referitoare la o anumită persoană. „Avem numele și CNP-ul pentru a găsi informații despre angajat și, în funcție de tipul de informații pe care le cerem, putem să cerem multe tipuri de informaţii. De exemplu, câte ore pe parcursul a 20 de ani de muncă le-a muncit în timpul nopții sau câte ore suplimentare a lucrat și lucruri de genul acesta. Softul generează automat adeverinţa și în conformitate cu modelul care este folosit de către Casa de Pensii.

Deci, ceea ce facem noi este destul de complicat la început pentru că, după cum ați văzut, calitatea hârtiei pentru a extrage informații este destul de complexă. Dar, odată ce este gata, de fiecare dată când trebuie să produci o astfel de adeverinţă, durează mai puțin de un minut pentru a o produce. În timp ce la alte firme concurente durează cam o săptămână să producă una”, explică Bruno Amaro.

Interes există deja pentru această e-adeverinţă, iar EAD România a încheiat contractu cu o mare companie „care nu mai există, dar este încă operaţională”.