Partida este departe de a fi jucată şi toată lumea se aşteaptă la negocieri lungi care s-ar putea prelungi toată noaptea şi chiar şi sâmbătă.
Acestea riscă să elimine alte subiecte înscrise pe ordinea de zi a summitului şefilor de stat şi de guvern.
„Dacă va fi timp”, preşedintele francez François Hollande ar vrea să discute cu omologii săi situaţia din Mali, după intervenţia forţelor franceze. Liderii europeni ar trebui, de asemenea, să vorbească despre strategia necesară pentru a ajuta ţările după primăverile arabe şi despre acordurile de liber-schimb ce trebuie negociate, în special cu Statele Unite.
Pentru aceasta, cei 27 de lideri ar trebui să se înţeleagă rapid asupra bugetului european. „Este urgent să se ajungă la un acord”, a avertizat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în scrisoarea sa de invitaţie.
El va pune pe masă o nouă propunere încă de la deschiderea summitului. Anvelopa ar fi de „angajamente” în valoare de 960 de miliarde de euro pentru, ceea ce corespunde plafonului autorizat, şi de 900 de miliarde de euro pentru plăţi, respectiv cheltuielile efective. Tăierea este semnificativă: 13 miliarde mai puţin pentru angajamente şi 43 de miliarde mai puţin pentru cheltuieli în raport cu propunerea din noiembrie.
Aceasta corespunde ar cu cererea premierului britanic David Cameron şi cu cea a cancelarului german Angela Merkel.
Tăierile se vor face din anvelopa destinată proiectelor de infrastructură, din cheltuielile cu funcţionarea instituţiilor, mijloacele de acţiune ale controversatului Serviciu de acţiune externăm, dar şi din bugetele pentru Cercetare şi Inovaţie, din ajutorul pentru dezvoltare şi ajutorul destinat celor mai săraci cetăţeni europeni.
Parlamentul European a refuzat. François Hollande, venit să îşi prezinte marţi viziunea despre Europa în faţa deputaţilor, a fost mandatat să refuze un astfel de compromis. „Îi cereţi unui socialist să împiedice conservatorii să facă un buget prost”, a declarat el în faţa aleşilor din cadrul Partidului Popular European, care l-au invitat să îşi folosească dreptul de veto. „Datoria mea este de a căuta un compromis”, a explicat el.
Toate negocierile de joi vor consta a se găsi un echilibru între poziţiile cele mai radicale şi liniile roşii ale Parlamentului European.
Unii consideră că este posibil un acord. În afară de imaginea dezastruoasă pentru Europa, un nou eşec s-ar solda cu perdanţi, începând cu Germania, care riscă un miliard de euro, respectiv valoarea rabatului obţinut în perioada 2007-2013.
Franţa şi Marea Britanie ar putea să se mulţumească în schimb cu lipsa unui acord. Rabatul obţinut de Londra este înscris în tratate, iar pentru Paris, aceasta ar fi asigurarea că îşi păstrează acelaşi nivel pentru ajutoarele agricole.