Bruxelles și Budapesta au convenit să prelungească examinarea PNRR-ului Ungariei până în septembrie
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2020/12/viktor_orban_36327300_91776400.jpg)
Comisia Europeană şi Ungaria lucrează ”într-o manieră constructivă în vederea finalizării evaluării până la sfârşitul lunii septembrie”, a declarat reprezentanta executivului comunitar. ”Comisia a cerut o extindere a termenului şi Ungaria nu s-a opus şi a reacţionat în mod constructiv”, a adăugat ea.
Transmis Bruxelles-ului pe 12 mai, planul ungar de investiţii şi reforme, care permite Ungariei să obţină pentru finanţarea acestora 7,2 miliarde de euro din fondul european de redresare post-pandemie ”Next Generation EU”, ar fi trebuit aprobat de Comisie până pe 12 iulie, conform termenului de două luni prevăzut de procedură.
Dar executivul comunitar a estimat că ”încă rămân de clarificat multe puncte”, pe fondul tensiunilor cu Budapesta asupra unei noi legi ungare care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli. În pofida criticilor Comisiei Europene asupra acestei legi, guvernul condus de Viktor Orban refuză să o retragă şi în plus a convocat un referendum pe acest subiect.
Însă contrar a ceea ce afirmă responsabilii de la Budapesta, Comisia Europeană susţine că refuzul ei de a valida PNRR-ul ungar nu are nicio legătură cu respectiva lege, ci cu lipsa de transparenţă a contractelor publice, combaterea insuficientă a corupţiei sau lipsa independenţei sistemului judiciar, vechi motive de dispută între Budapesta şi Bruxelles.
Nici Polonia, o altă ţară aflată în conflict cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, nu are deocamdată PNRR-ul aprobat. Un răspuns al Comisiei ar trebui să vină până duminică, 1 august, dar vicepreşedintele acesteia Valdis Dombrovskis a declarat că s-ar putea ca executivul comunitar să aibă ”nevoie de mai mult timp pentru finalizarea evaluării”.
Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT şi, în cazul Ungariei, prin politica ostilă faţă de migranţi, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement declanşate împotriva lor de Comisia Europeană pentru astfel de chestiuni şi pentru altele, care privesc în special justiţia.
Disputele Budapestei şi Varşoviei cu Bruxellesul au cunoscut recent o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea acelei legi anti-LGBT, iar în Polonia Tribunalul Constituţional a declarat neconstituţională o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie (CJUE) prin care aceasta dispunea suspendarea unei componente a contestatelor reforme judiciare poloneze. Polonia pune astfel sub semnul întrebării preeminenţa dreptului european în faţa celui naţional, ceea ce îngrijorează în mod special Comisia Europeană, mai ales că şi Germania a creat un astfel de precedent.
Conform unei surse europene menţionate de AFP, cele două ţări ”nu avansează” asupra punctelor sensibile ce provoacă dezacordurile cu Bruxellesul, astfel că se profilează o criză după vacanţa de vară.