Executivul comunitar a precizat că fermierii vor dobândi astfel culturi rezistente la schimbările climatice sau dăunători, care să aibă nevoie de mai puţine îngrăşăminte sau pesticide, iar la rândul lor consumatorii vor putea să cumpere alimente cu o valoare nutriţională sau cu un nivel mai redus de alergeni.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis în 2018 că tehnicile de editare genomică ar trebui să fie guvernate de actualele reguli privitoare la OMG.
Miercuri însă, Comisia Europeană a propus împărţirea noilor plante rezultate de pe urma editării genomice în două categorii. Cele care ar putea să rezulte de pe urma tehnicilor naturale sau convenţionale ar urma să fie exceptate de la legislaţia privind OMG şi de la cerinţele de etichetare. Toate celelalte plante rezultate de pe urma tehnicilor de editare genomică ar urma să fie tratate ca OMG, având nevoie de analize de risc şi proceduri de autorizare.
Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a guvernelor statelor UE pentru a intra în lege şi este posibil să fie revizuite.
Grupul german Bayer, al doilea mare producător mondial de seminţe şi pesticide, a descris decizia Comisie drept „revoluţionară”. „În mod normal, crearea unor plante durează mai mult de un deceniu de la primele cercetări până la intrarea pe piaţă. Editarea genomică ne permite să scurtăm acest proces cu cinci ani”, a declarat directorul de sustenabilitate de la Bayer, Matthias Berninger.
Organizaţiile de protecţie a mediului au avertizat că plantele rezultate de pe urma noilor tehnologii genomice implică modificare genetică şi deci ar trebui să fie controlate cu atenţie.
De asemenea, un raport al Verzilor avertizează că noile tehnologii vor duce la preţuri mai mari şi o mai mică diversitate de seminţe.
Până la această dată doar câteva Organisme Modificate Genetice au fost autorizate în UE, folosite în special ca nutreţ pentru animale din cauza opoziţiei opiniei publice şi politicienilor faţă de OMG.