Astăzi, la ora 11, reprezentanții permanenți ai fiecărui stat membru se întâlnesc la Bruxelles, în cadrul Coreper II ( Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană), grupul de pregătire principal al Consiliului UE, pentru a discuta despre prelungirea Regulamentului UE ( 870/2022) prin care s-au stabilit, în 30 mai 2022, taxe vamale zero la importurile de produse din Ucraina.
„Reînnoirea Regulamentului privind liberalizarea temporară a schimburilor comerciale care completează concesiile comerciale în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina – Situația actuală”, este unul dintre punctele de discuție, potrivit agendei provizorii.
Aceasta în contextul în statele membre vecine Ucrainei se confruntă cu perturbări în piață din cauza importurlor masive din Ucraina, probleme ce au condus la măsuri radicale precum cele luate de Polonia și Ungaria care au decis interzicerea importurilor de produse agroalimentare din Ucraina. În momentul de față, în cazul Poloniei, s-a ajuns la un acord cu Ucraina pentru reluarea tranzitului de cereale însă transporturile respectă anumite condiții- marfa este sigilată la graniţă şi monitorizată pe tot parcursul drumului pe teritoriul polonez, inclusiv prin GPS, potrivit Agerpres.
Care este importanța Coreper II și cine va reprezenta România în discuții
Discuțiile de astăzi din Coreper II se poartă la nivel de ambasadori ai statelor membre, ceea ce înseamnă că, din partea României va participa ambasadorul de la Bruxelles care primește direcția de acțiune de la Guvern prin Ministerul Afacerilor Externe ( MAE).
Discuțiile dintre statele membre se poartă însă în etape, inclusiv la nivel de grup de experți ai statelor membre, în Coreper I. Or, având în vedere că se discută despre Regulament 870/2022 privind privind măsurile de liberalizare temporară a comerțului cu Ucraina, la întâlnirile acestea participă experții în comerț exterior.
În cazul României, activitățile privind comerțul exterior sunt conduse de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT), astfel că poziționarea României în problema importurilor de cereale din Ucraina este dată de MAT care exercită atribuții în domeniile politicii comerciale și afacerilor europene, conform Hotărârii de Guvern nr. 1327 din 30 decembrie 2021 .
Însă, instituția a anunțat aseară, într-un comunicat de presă, că „în urma procedurii inițiate de MAT de coordonare cu ministerele și cu instituțiile de resort din România, conform atribuțiilor, nu au fost primite informații cu privire la impactul Regulamentului 2022/870 la nivelul României și nici alte informații care să fundamenteze aspectele subliniate de către MADR”.
Potrivit MAT, instituția a solicitat în data de 11 aprilie puncte de vedere cu privire la prelungirea prevederilor Regulamentului (UE) 2022/870 privind măsurile de liberalizare temporară a comerțului în completarea concesiilor comerciale aplicabile produselor ucrainene, valabil până la data de 5 iunie a.c., din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și Administrației Prezidențiale.
În replică, MAT spune că a primit două puncte de vedere.
MAE a comunicat demersurile realizate pentru sprijinul multidisciplinar acordat Ucrainei, dar și cu privire la identificarea de soluții pentru diminuarea problemelor întâmpinate de către fermierii români.
MADR a transmis faptul că susține poziția și propunerile premierului României Nicolae-Ionel Ciucă, din Scrisoarea comună transmisă de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia către Comisia Europeană cu privire la măsurile de contracarare a efectelor negative ale majorării importurilor de produse agroalimentare originare din Ucraina pe piața internă a UE, subliniind importanța introducerii taxelor vamale și a contingentelor tarifare în cazul în care importurile de produse agroalimentare originare din Ucraina cauzează prejudicii grave producătorilor din România.
Suplimentar, MADR a evidențiat că există în continuarea aspecte sensibile:
Solicitarea MAT avea drept scop pregătirea poziției pe care România o poate susține pentru promovarea intereselor comerciale naționale în cadrul instituțiilor europene.
Ce susține MADR
Ministerul Agriculturii susține că a solicitat ca România să plăteze pentru reintroducerea taxelor vamale pentru importuri, adică salvgardarea accelerată conform Regulamentului și asigurarea tranzitului de cereale din Ucraina doar către statele care au nevoie de cereale.
Ce posibilități există, conform Regulamentului
Potrivit regulamentului 870/2022, care introduce regimuri preferențiale importurilor din Ucraina, se poate introduce o clauză de salvgardare în anumite condiții:
În afară de clauza de salvgardare, pentru ca regimul preferențial să poată continua, Ucraina trebuie să respecte la rîndul său unele condiții:
În cazul în care Comisia constată că există suficiente dovezi ale nerespectării condițiilor stabilite , aceasta poate suspenda, integral sau parțial, prin intermediul unui act de punere în aplicare, regimurile preferențiale.
De asemenea, în cazul în care un stat membru solicită Comisiei să suspende oricare dintre regimurile preferențiale din cauza nerespectării de către Ucraina a condițiilor stabilite , Comisia furnizează un aviz motivat, în termen de patru luni de la data solicitării, în care precizează dacă plângerea referitoare la nerespectarea de către Ucraina a condițiilor respective este întemeiată. În cazul în care Comisia concluzionează că plângerea este întemeiată, aceasta inițiază procedura de suspendare a regimurilor preferențiale.