Bruxellesul discută astăzi despre prelungirea Regulamentului prin care s-au eliminat taxele vamale cu Ucraina. În România, ministerele se ceartă pe informări

Astăzi, la ora 11, reprezentanții permanenți ai fiecărui stat membru se întâlnesc la Bruxelles, în cadrul Coreper II ( Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană), grupul de pregătire principal al Consiliului UE, pentru a discuta despre prelungirea Regulamentului UE ( 870/2022) prin care s-au stabilit, în 30 mai 2022, taxe vamale zero la importurile de produse din Ucraina.

„Reînnoirea Regulamentului privind liberalizarea temporară a schimburilor comerciale care completează concesiile comerciale în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina – Situația actuală”, este unul dintre punctele de discuție, potrivit agendei provizorii.

Aceasta în contextul în statele membre vecine Ucrainei se confruntă cu perturbări în piață din cauza importurlor masive din Ucraina, probleme ce au condus la măsuri radicale precum cele luate de Polonia și Ungaria care au decis interzicerea  importurilor de produse agroalimentare din Ucraina. În momentul de față, în cazul Poloniei, s-a ajuns la un acord cu Ucraina pentru reluarea tranzitului de cereale însă transporturile respectă anumite condiții- marfa este sigilată la graniţă şi monitorizată pe tot parcursul drumului pe teritoriul polonez, inclusiv prin GPS, potrivit Agerpres.

Care este importanța Coreper II și cine va reprezenta România în discuții

Discuțiile de astăzi din Coreper II se poartă la nivel de ambasadori ai statelor membre, ceea ce înseamnă că, din partea României va participa ambasadorul de la Bruxelles care primește direcția de acțiune de la Guvern prin Ministerul Afacerilor Externe ( MAE).

Discuțiile dintre statele membre se poartă însă în etape, inclusiv la nivel de grup de experți ai statelor membre, în Coreper I. Or, având în vedere că se discută despre Regulament 870/2022 privind privind măsurile de liberalizare temporară a comerțului cu Ucraina, la întâlnirile acestea participă experții în comerț exterior.

În cazul României, activitățile privind comerțul exterior sunt conduse de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT), astfel că poziționarea României în problema importurilor de cereale din Ucraina este dată de MAT care exercită atribuții în domeniile politicii comerciale și afacerilor europene, conform Hotărârii de Guvern nr. 1327 din 30 decembrie 2021 .

Însă, instituția a anunțat aseară, într-un comunicat de presă, că „în urma procedurii inițiate de MAT de coordonare cu ministerele și cu instituțiile de resort din România, conform atribuțiilor, nu au fost primite informații cu privire la impactul Regulamentului 2022/870 la nivelul României și nici alte informații care să fundamenteze aspectele subliniate de către MADR”.

Potrivit MAT, instituția a solicitat în data de 11 aprilie puncte de vedere cu privire la prelungirea prevederilor Regulamentului (UE) 2022/870 privind măsurile de liberalizare temporară a comerțului în completarea concesiilor comerciale aplicabile produselor ucrainene, valabil până la data de 5 iunie a.c., din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și Administrației Prezidențiale.

În replică, MAT spune că a primit două puncte de vedere.

MAE a comunicat demersurile realizate pentru sprijinul multidisciplinar acordat Ucrainei, dar și cu privire la identificarea de soluții pentru diminuarea problemelor întâmpinate de către fermierii români.

MADR a transmis faptul că susține poziția și propunerile premierului României Nicolae-Ionel Ciucă, din Scrisoarea comună transmisă de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia către Comisia Europeană cu privire la măsurile de contracarare a efectelor negative ale majorării importurilor de produse agroalimentare originare din Ucraina pe piața internă a UE, subliniind importanța introducerii taxelor vamale și a contingentelor tarifare în cazul în care importurile de produse agroalimentare originare din Ucraina cauzează prejudicii grave producătorilor din România.

Suplimentar, MADR a evidențiat că există în continuarea aspecte sensibile:

1. Producătorii din România se vor confrunta cu lipsa capacității de depozitare.
2. Activarea măsurii de salvgardare accelerate  ( adică reintroducerea taxelor vamale n.red) pentru evitarea perturbării lanțurilor de aprovizionare cu alimente la nivelul UE și, implicit, asigurarea condițiilor de concurență echitabilă pe piața internă UE.
3. Importanța monitorizării periodice, de către Comisia Europeană.
4. Întărirea controalelor în vederea respectării de către operatorii economici din Ucraina, a standardelor sanitar-veterinare și fitosanitare, respectiv a celor privind siguranța alimentară, în cazul exporturilor de produse agroalimentare pe piața internă.
5. Facilitarea exporturilor de produse agroalimentare originare din Ucraina către piețele de desfacere tradiționale, cu impact pozitiv asupra asigurării securității alimentare globale, si, totodată, de a evita efectele negative asupra producătorilor agricoli din România. Solicită Comisiei Europene să propună o soluție comună a UE, astfel încât, împreună cu Programul Alimentar Mondial (PAM) să asigure achiziționarea de cereale ucrainene, pentru ca acestea să nu ajungă în statele membre UE și să se îndrepte către state terțe.
6. Creșterea sumei fondurilor UE alocate masurilor de sprijin ale UE și trebuie suplimentate resursele financiare, deoarece PAC și bugetele naționale nu sunt suficiente.

Solicitarea MAT avea drept scop pregătirea poziției pe care România o poate susține pentru promovarea intereselor comerciale naționale în cadrul instituțiilor europene.

Ce susține MADR

Ministerul Agriculturii susține că a solicitat ca România să plăteze pentru reintroducerea taxelor vamale pentru importuri, adică salvgardarea accelerată conform Regulamentului și asigurarea  tranzitului de cereale din Ucraina doar către statele care au nevoie de cereale.

Ce posibilități există, conform Regulamentului

Potrivit regulamentului 870/2022, care introduce regimuri preferențiale importurilor din Ucraina, se poate introduce o clauză de salvgardare în anumite condiții:

• Dacă un produs originar din Ucraina este importat în condiții care cauzează sau care riscă să cauzeze dificultăți grave producătorilor din Uniune de produse similare sau aflate în concurență directă, taxele vamale aplicabile în temeiul Acordului de asociere importurilor produsului respectiv pot fi reintroduse oricând.
• Comisia monitorizează îndeaproape impactul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce privește prețurile pe piața Uniunii, ținând cont de informațiile cu privire la exporturile, importurile și producția Uniunii de produse care fac obiectul măsurilor de liberalizare a comerțului stabilite de prezentul regulament.
• Comisia ia o decizie de deschidere a unei anchete într-un termen rezonabil: la cererea unui stat membru; la cererea unei persoane juridice sau a unei asociații fără personalitate juridică care acționează în numele industriei Uniunii, ceea ce înseamnă toți producătorii din Uniune de produse similare sau direct concurente sau o proporție majoră a acestora; sau la inițiativa proprie a Comisiei, în cazul în care aceasta consideră că există suficiente elemente de probă prima facie în sensul existenței dificultăților grave pentru producătorii din Uniune de produse similare sau aflate în concurență directă.
• În cazul în care decide deschiderea unei anchete, Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un aviz care anunță deschiderea acestei anchete.
• Ancheta se încheie în termen de șase luni de la publicarea avizului. În circumstanțe excepționale Comisia poate prelungi termenul respectiv prin intermediul unui act de punere în aplicare.
• În termen de trei luni de la încheierea anchetei, Comisia decide cu privire la reintroducerea taxelor vamale aplicabile în temeiul Acordului de asociere, prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv intră în vigoare în termen de o lună de la data publicării.

În afară de clauza de salvgardare, pentru ca regimul preferențial să poată continua, Ucraina trebuie să respecte la rîndul său unele condiții:

• Ucraina trebuie să respecte regulile de origine a produselor, precum și a procedurilor aferente,
• neintroducerea de către Ucraina a unor noi taxe vamale sau a unor taxe cu efect echivalent, precum și a unor noi restricții cantitative sau a unor măsuri cu efect echivalent asupra importurilor originare din Uniune, păstrarea taxelor vamale și a celorlalte taxe la nivelurile actuale și neintroducerea oricăror alte restricții, inclusiv a unor măsuri administrative interne discriminatorii, cu excepția cazului în care introducerea acestora ar fi justificată în mod clar în contextul războiului;

În cazul în care Comisia constată că există suficiente dovezi ale nerespectării condițiilor stabilite , aceasta poate suspenda, integral sau parțial, prin intermediul unui act de punere în aplicare, regimurile preferențiale.

De asemenea, în cazul în care un stat membru solicită Comisiei să suspende oricare dintre regimurile preferențiale din cauza nerespectării de către Ucraina a condițiilor stabilite , Comisia furnizează un aviz motivat, în termen de patru luni de la data solicitării, în care precizează dacă plângerea referitoare la nerespectarea de către Ucraina a condițiilor respective este întemeiată. În cazul în care Comisia concluzionează că plângerea este întemeiată, aceasta inițiază procedura de suspendare a regimurilor preferențiale.