Ea stabileşte o viziune atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, pentru a sprijini redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 şi pentru a asigura venituri publice adecvate în următorii ani. Scopul ei este să creeze un mediu de afaceri echitabil şi stabil, care să poată stimula o creştere sustenabilă a economiei UE, generatoare de multe locuri de muncă, precum şi să poată consolida autonomia noastră strategică deschisă. Comunicarea ţine seama de progresele înregistrate în discuţiile din cadrul G20/OCDE privind reforma fiscalităţii la nivel mondial.
În primul rând, Comisia va prezenta, până în 2023, un nou cadru pentru impozitarea întreprinderilor în UE, care va reduce sarcinile administrative, va elimina obstacolele fiscale şi va crea un mediu mai favorabil întreprinderilor în cadrul pieţei unice. „Întreprinderile din Europa: Cadrul pentru impozitarea veniturilor” (Business in Europe: Framework for Income Taxation – BEFIT) va oferi un cadru unic de reglementare a impozitării întreprinderilor pentru UE, prevăzând o alocare mai echitabilă a drepturilor de impozitare între statele membre. BEFIT va reduce birocraţia, va diminua costurile de conformare, va reduce la minimum posibilităţile de evitare a îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi va sprijini locurile de muncă din UE şi investiţiile în piaţa unică. BEFIT va înlocui actuala propunere privind o bază fiscală consolidată comună a societăţilor, care va fi retrasă. Comisia va lansa o reflecţie mai amplă cu privire la viitorul impozitării în UE, care va culmina, în 2022, cu un Simpozion despre fiscalitate având ca subiect „Regimul fiscal în UE în perspectiva anului 2050”.
În al doilea rând, comunicarea de marţi defineşte o agendă fiscală pentru următorii doi ani, cu măsuri care promovează investiţiile productive şi spiritul antreprenorial, care protejează mai bine veniturile naţionale şi care sprijină tranziţia verde şi pe cea digitală. Ea se bazează pe foaia de parcurs ambiţioasă stabilită în Planul de acţiune privind fiscalitatea, prezentat de Comisie vara trecută.
Măsurile vor include: asigurarea unei mai mari transparenţe publice prin propunerea ca anumite întreprinderi mari care îşi desfăşoară activitatea în UE să publice cotele lor efective de impozitare (utilizarea abuzivă a societăţilor de tip „cutie poştală” va fi, de asemenea, abordată prin noi măsuri împotriva evitării obligaţiilor fiscale), sprijinirea redresării prin abordarea favorizării finanţării prin îndatorare în detrimentul celei prin capitaluri proprii în cadrul sistemului actual de impozitare a întreprinderilor, care tratează finanţarea prin îndatorare a întreprinderilor într-un mod mai favorabil decât finanţarea prin capitaluri proprii. Această propunere va urmări să încurajeze întreprinderile să îşi finanţeze activităţile prin capitaluri proprii, mai degrabă decât prin împrumuturi.
În al treilea rând, Comisia a adoptat marţi o Recomandare privind tratamentul intern al pierderilor. Recomandarea îndeamnă statele membre să permită întreprinderilor recuperarea pierderilor din profiturile impozabile obţinute cel puţin în exerciţiul financiar precedent. Această operaţiune va aduce beneficii întreprinderilor care au fost profitabile în anii dinaintea pandemiei, permiţându-le să îşi compenseze pierderile din 2020 şi 2021 cu impozitele pe care le-au plătit înainte de 2020. Această măsură va aduce beneficii în special IMM-urilor.
Comunicarea de marţi face parte dintr-o agendă mai amplă de reformă fiscală a UE pentru următorii ani. Pe lângă reformele vizând impozitarea întreprinderilor prezentate în comunicare, Comisia va prezenta în curând măsuri menite să asigure o impozitare echitabilă a economiei digitale. Comisia va propune o taxă digitală, care va constitui o resursă proprie a UE. În plus, Comisia va prezenta în curând o revizuire a Directivei privind impozitarea energiei şi a Mecanismului de ajustare la frontieră în funcţie de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism – CBAM), în contextul pachetului „FitFor55” şi al Pactului verde european.
„Este necesar ca impozitarea să ţină pasul cu economiile şi priorităţile noastre în continuă evoluţie. Regimul nostru fiscal trebuie să sprijine o redresare incluzivă, să fie transparent şi să nu permită evitarea obligaţiilor fiscale. El trebuie să fie eficient pentru toate întreprinderile, indiferent dacă sunt mari sau mici. Comunicarea de astăzi va pune bazele unui regim de impozitare a întreprinderilor în Europa care este adecvat secolului XXI, ajutându-ne să construim o societate mai echitabilă şi mai sustenabilă”, a afirmat vicepreşedintele Comisie Europene Valdis Dombrovskis.
La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul pentru Economie, a declarat: „Este momentul ca impozitarea în Europa să fie regândită. Pe măsură ce economiile noastre trec la un nou model de creştere sprijinit de NextGenerationEU, regimurile noastre fiscale trebuie să se adapteze la priorităţile secolului XXI. Reînnoirea relaţiei transatlantice oferă oportunitatea de a realiza progrese decisive în direcţia unei reforme fiscale globale. Trebuie să depunem eforturi pentru a profita de această oportunitate, asigurând, în acelaşi timp, faptul că un acord internaţional protejează interesele fundamentale ale Europei. Astăzi, am prezentat modul în care va fi pus în aplicare în UE un acord global, precum şi celelalte măsuri pe care le vom lua în următorii trei ani pentru a spori transparenţa în materie de fiscalitate şi pentru a ajuta întreprinderile, mici şi mari, să se redreseze, să crească şi să investească.”