Bucşa, UniCredit: Creşterea pensiilor cu 40% ar urca cheltuielile cu salariile şi pensiile la 90% din veniturile din taxe si impozite

„Scenariul meu de bază este că nu vom ajunge la o creştere de 40% a pensiilor şi pentru aceasta cred că va fi nevoie şi ca alegerile să aibă loc pe 6 decembrie. Dacă ne uităm la Australia, ideea că amânăm alegerile până în martie nu este bună pentru că Australia a avut un vârf al epidemiei exact în ceea ce la noi ar însemna februarie – martie. Deci e puţin probabil, dacă credem ce s-a întâmplat în Australia, că decembrie va arăta mai prost decât februarie – martie. Poate se schimbă lucrurile masiv şi România va avea un sistem de testare urmărire şi izolare mult mai bun în trei luni. Eu personal mă îndoiesc. Şi atunci prognoza pentru 2021 reflectă o creştere de 14% a pensiilor, fără creşteri salariale pentru profesori de 20%. Ce ar însemna asta? Fie Curtea Constituţională va respinge modificările Parlamentului, fie Curtea Constituţională va lăsa Guvernul să implementeze aceste măsuri, va spune că trebuie implementate, dar vor fi implementate când vor fi bani, 2025 – 2026, probabil. Nu cred că mai repede de atunci. Dacă nu, vom avea şi anul viitor aceste cheltuieli nediscreţionare, doar cu salariile şi pensiile, că mai sunt şi altele, la 90% din veniturile din taxe şi impozite. Ceea ce este aberant. Este aberant pentru orice ţară care se vrea cât de cât model”, a spus Dan Bucşa.

El a explicat că din restul de 10% plus venituri nefiscale, care sunt incerte, vor trebui acoperite restul cheltuielilor, precum cele din Sănătate, Educaţie, Apărare, funcţionarea Administraţiei, „ceea ce este imposibil”.

Economistul a făcut referire şi la ideea că prin reducerea pensiilor speciale se va face loc pentru creşterea pensiilor cu 40%.
„Aş vrea să vorbesc puţin şi despre ideea acesta pe care am văzut-o şi în unele publicaţii cum că dacă reducem pensiile speciale gata avem loc de creşterea pensiilor cu 40%. Este falsă. În primul rând, pensiile speciale sunt o anomalie. Nu sunt justificate nici etic nici fiscal. Unii din oamenii ăştia nu au contribuit deloc. Deci nu văd de ce ar trebui să aibă pensii speciale mai ales când contribuţiile lor sociale au fost zero sau obişnuite, cel mult. Dar dacă ne uităm la pensiile speciale ca volum, nu ca nivel, 86% din ele sunt pentru foşti militari, poliţişti şi servicii secrete. Eu nu am văzut pe nimeni din societate spunând „vrem să li se reducă pensiile militarilor”, sau în sfârşit, foarte puţini oameni. Toată lumea se concentrează pe parlamentari, pe Justiţie şi Curtea de Conturi, care reprezintă „suma uriaşă” de 0,1% din PIB. Eu nu zic că ele trebuie să existe. Nu trebuie să existe. Dar reducerea lor nu este soluţia pentru creşterea pensiilor obişnuite cu 40%. Trebuie altceva”, a afirmat Dan Bucşa.

El a adăugat că „altceva” vine din creşteri de taxe şi creşterea colectării.

De asemenea, Dan Bucşa a mai spus că PSD are soluţia creşterii impozitului pe salarii, dar şefii partidului nu au menţionat şi un procent, astfel că a realizat o simulare pentru o creştere cu 25% şi cu 30%, ceea ce nu este suficient pentru a se realiza toate promisiunile Parlamentului. În opinia sa, dacă toate măsurile Parlamentului sunt adoptate şi creşte impozitul pe salarii cu 25% deficitul ar rămâne peste 9%.

„Dacă va fi această creştere de cheltuieli datoria publică va ajunge peste 50% în România pentru prima oară din anii 1980 şi ca urmare foarte probabil vom pierde ratingul de investiţie. Aproape sigur”, a subliniat Dan Bucşa.

Potrivit sursei citate, în scenariul de bază, respectiv în cazul în care pensiile cresc cu 14%, BNR ar mai putea tăia dobânda de două ori, ROBOR ar putea scădea sub 2%, ratingul României probabil că va fi menţinut la categoria investiţie şi guvernul s-ar putea împrumuta mai ieftin.

„În scenariul de risc: dacă vor creşte pensiile cu 40%, salariile, se dublează alocaţiile şi aşa mai departe, probabil că BNR va păstra dobânda sau într-un scenariu extrem va trebui să mărească dobânda pentru a apăra leul, iar ratingul României ar fi coborât la junk şi ajunge să fie coborât de două din cele trei agenţii de rating. Este suficient pentru investitori să iasă sau să ceară dobânzi mult mai mari. Practic, ajungem să fim urmăriţi de o altă categorie de investitori”, a avertizat Bucşa.

El a mai afirmat că România ar putea înregistra o scădere economică de 5% anul acesta, iar cea mai mare contribuţie la recesiune o va avea consumul privat pentru că acesta este motorul creşterii economice în anii obişnuiţi. Anul viitor, România ar putea avea o creştere economică de aproximativ 4%, cu o contribuţie mai mare a investiţiilor decât în anii obişnuiţi, a mai spus Dan Bucşa, economist-şef pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.