În discursul său, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a remarcat că standurile statelor membre vorbesc „într-un mod simplu, direct şi sugestiv” despre bogăţia şi diversitatea culturilor europene, el exprimându-şi totodată speranţa că vor fi organizate mai des astfel de ieşiri din registrul oficial, prin care ţările Uniunii să prezinte ceea ce au „mai creativ şi mai frumos”.
Standul Ungariei i-a îmbiat pe vizitatori cu un gulaş tradiţional, o supă cu carne de vită, condimentată cu chimion, usturoi şi ardei iute.
La „căsuţa” Spaniei, vizitatorii au putut găsi, alături de pliantele Institutului Cervantes, măsline tipic spaniole, dulciuri, sangria (o băutură alcoolică răcoritoare pe bază de vin) şi jamon (şuncă de porc maturată). Tot aici au fost pregătite două concursuri cu premii, având ca temă limba şi cultura spaniolă.
De la standul Slovaciei, bucureştenii au plecat cu prospecte turistice, dar au servit şi pogăcele cu jumări sau koliba, o specialitate de caşcaval semitare maturat.
Copiii care au trecut pe la „căsuţa” Poloniei au fost invitaţi să realizeze desene inspirate de această ţară şi au primit dulciuri sau mere poloneze.
La standul Marii Britanii, punctul de atracţie maximă l-a constituit regina solară, o statuetă reprezentându-o pe regină, care salută, mecanismul funcţionând pe baza energiei solare.
Suvenirul oferit trecătorilor de reprezentanţii Croaţiei a fost o inimă roşie, ceramică, simbol al acestui stat.
Bucureştenii au putut să vadă însă şi emoticoanele finlandeze, care vorbesc despre particularităţile acestui popor, în contextul în care Finlanda a fost prima ţară care a creat un emoticon naţional.
„E important să fim împreună şi să subliniem importanţa familiei europene şi a parteneriatelor între statele membre. Vrem să le prezentăm românilor aspectele moderne ale ţării noastre, dar şi pe cele tradiţionale. E vorba de Laponia, Moş Crăciun, sistemul de educaţie, care e foarte cunoscut, inclusiv în România”, a declarat ambasadorul Republicii Finlanda la Bucureşti, Paivi Pohjanheimo.
Ministrul Comănescu a completat corect un chestionar prin care cei de la standul Germaniei doreau să afle cât de multe ştiu românii despre această ţară. Tot aici le-au fost prezentate bucureştenilor oferte de studiu în Germania, destinaţii turistice şi cursuri de limbă germană.
La standul Greciei, alături de hărţi ale insulelor şi pliante cu oferte turistice, trecătorii au fost îmbiaţi cu dulciuri, specialităţi de ciocolată, 12 tipuri de măsline, dar şi 20 de mixuri de condimente pentru diferite preparate culinare greceşti.
Standul României, organizat în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român, a pregătit o expoziţie cu tema „casa curată”: o casă tradiţional românească, „cu un decor simplu, curat, frumos, care îşi impune tradiţiile”, după cum a declarat coordonatorul Centrului Infoeuropa, Doris Mircea.
„Avem sculptori, meşteri olari, îngheţată tradiţională făcută la butoi, dulceţuri. Am încercat să aducem o parte din tradiţiile şi lucrurile reprezentative pentru România şi despre România”, a spus ea.
Alături de materiale informative legate de UE, tot aici au fost pregătite şi cinci ateliere de creaţie dedicate copiilor, unde aceştia pot sculpta, desena, modela în lut, dar pot beneficia şi de un facepainting cu semnele UE.
Cea de a III-a ediţie a Pieţei Statelor membre UE a fost organizată de Primăria Bucureşti, prin PROEDUS, în parteneriat cu Centrul Infoeuropa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Sursa: AGERPRES