Bucureştenii trebuie să plătească 3,8 miliarde de euro ca să mai poată primi căldură de la Radet şi să fie şi cald în case

Cea mai mare parte a investiţiilor ar trebui făcute în reablitarea locuinţelor şi apoi în centrale termice care să furnizeze în condiţii de eficienţă agent termic în reţeaua de distribuţie, după cum reiese din strategie. Defalcat, iată cum se împart cele 3,79 miliarde de euro:

50 milioane euro: centrale de cogenerare noi, inclusive cea de la Casa Presei

1,9 miliarde de euro: reabilitarea blocurilor de locuinţe

50 milioane euro: dispecer

500 milioane euro: reţeaua de transport

400 milioane euro: Puncte termice şi reţelele de distribuţie

2 milione euro: Racorduri la reţeaua de transport a gazelor naturale

890 milioane euro: Centrale Elcen

„Estimarea valorilor de investiţii pentru fiecare componentă a SACET (Sistemul de Aliementare Centralizată cu Energie Termică-n.red.) s-a realizat pe baza informațiilor deținute de consultant din proiecte similare, precum și din datale disponibile la nivelul ELCEN și RADET privind investițiile specifice pe diverse tipuri de lucrări similar realizate la nivelul celor două companii”, se arată în Strategie.

Iată ce scrie în document, pentru fiecare componentă investiţională:

1. Investiţii în sistemul de transport şi distribuţie şi puncte termice

Reevaluarea necesarului de energie termică maxim orar actual faţă de valorile care au stat la baza concepţiei iniţiale de dezvoltare a sistemului de termoficare al municipiului București dar și vechimea instalaţiilor de producere, transport și distribuţie a căldurii, impune luarea unor măsuri privind creșterea eficienţei energetice a instalaţiilor de producere, transport, distribuţie și consum de energie termică.

La nivelul consumatorilor se prevede:

– Continuarea acţiunilor de izolare termică a clădirilor, creșterea etanșării suprafeţelor vitrate, eliminarea pierderilor din instalaţiile comune ale clădirilor, utilizând soluţii aplicate la nivel european.

La nivelul punctelor termice, staţiilor termice centralizate și a reţelelor de distribuţie,
se au în vedere următoarele:

– Reanalizarea sub aspectul dotării cu echipamente și aparatură de automatizare de ultimă generaţie a punctelor termice și redimensionarea acestora în situaţia existenței unor consumatori aflaţi la distanţă neeconomică, pentru care se pot instala module termice.

– Desfiinţarea staţiilor termice centralizate care în prezent alimentează cu apă caldă menajeră anumiţi consumatori pentru care încălzirea se furnizează direct din reţeaua de transport cu ajutorul hidroelevatoarelor și trecerea alimentării consumatorilor prin intermediul modulelor termice.

– Redimensionarea reţelelor de distribuţie cu vechime mai mare de 20 ani și înlocuirea lor cu conducte nemetalice preizolate, având pierderi specifice de energie termică reduse, amplasate direct în sol, urmând traseele canalelor de distanţă existente.

La nivelul reţelelor de transport, se au în vedere următoarele:

– Stabilirea debitelor de agent termic care stau la baza redimensionării reţelelor primare ţinând seama de parametrii funcţionali de calcul adoptaţi pentru perioada actuală și de perspectivă.

– Redimensionarea și înlocuirea a cca. 80% dintre acestea, având vechime mai mare de 20 ani, ţinând seama de noile debite de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar. Acestea se vor înlocui cu conducte preizolate prevăzute cu sisteme eficiente de depistare și localizare a avariilor, în scopul reducerii timpilor de intervenţie în cazul unor incidente.

– Rearondarea zonelor de consum la sursele generatoare de energie termică și eventuala reconfigurare parţială a schemei generale prin eliminarea reţelelor primare ineficient utilizate.

– Eliminarea – în procesul reconstrucţiei sistemului de transport – a tuturor armăturilor defecte și a tuturor compensatorilor de dilatare cu presgarnituri și înlocuirea acestora cu compensatori lenticulari.

2. Investiţii în sursele de energie

La nivelul surselor de energie termică se are în vedere:

– Racordarea CET Sud, CET Vest și CET Progresu la sistemul de transport gaze naturale.

– Renunţarea eșalonată la echipamentele cu durată de viaţă depășită din cadrul surselor actuale de energie termică ale ELCEN și realizarea unor unități noi de cogenerare care să răspundă criteriilor de cogenerare de înaltă eficienţă. Noile echipamente vor fi cicluri combinate gaze-abur, cu funcţionare pe gaze naturale (combustibil de bază) sau
motorină (combustibil de rezervă).

– Reactivarea CET Titan într-o configurație corespunzătoare situației actuale privind consumul de energie termică din zona sa de acțiune

– Modernizarea centralei termice Casa Presei prin echiparea cu unități de cogenerare de înaltă eficiență

– Realizarea unor surse noi de cogenerare de zonă dimensionate corespunzător, care să alimenteze zonele de consum situate la distanţe mari faţă de sursele ELCEN existente. Se propune realizarea unor surse de cogenerare de înaltă eficiență în zona Colentina și în zona Aviației, care să preia consumul acestor zone. În acest fel se va evita
transportul agentului termic dinspre sursele existente către aceste zone pe distanțe mari și cu costuri relativ ridicate.

– Realizarea investiției de valorificare energetică a deșeurilor menajere din municipiul București, care face obiectul unui proiect prioritar inclus în POIM 2013 – 2020 și care va beneficia de alocare financiară nerambursabilă în cadrul programului menționat.

– Realizarea lucrărilor imediate necesare conformării la restricțiile de mediu pentru o parte din echipamentele existente în centralele ELCEN (instalaţii de ardere – NOx redus), inclusiv finalizarea unor investiții în capacități de vârf (cazane de apă fierbinte) începute în anii anteriori.

De asemenea, se propune modernizarea și completarea sistemului de monitorizare, control și comandă a sistemului centralizat, inclusiv transmiterea la distanţă a datelor înregistrate de contoarele de energie termică.

De unde să vină banii?

Autorii Strategiei spun că potenţialele surse de investiţii sunt şi bani publici, şi bani privaţi, dar şi fonduri europene. Iată ce scrie în Strategie:

„Finanțarea investițiilor de modernizare/reabilitare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică ar putea fi realizată din surse de finanțare de tip împrumut acordat de instituții financiare internaționale (BEI, BERD, BM, etc.), din surse de finanțare nerambursabile disponibile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), conform
documentelor programatice pentru perioada 2014 – 2020, precum și din surse de finanțare alocate de la bugetul local al Primăriei Generale a municipiului București pentru investițiile care se referă la patrimoniul public.

Astfel, pentru reabilitarea sistemului de transport energie termică din municipiul București este prevăzută alocarea unei sume nerambursabile, de circa 187 milioane de EUR (incluzând rezerva de performanță), prin POIM.
Pentru finanțarea programului de reabilitare termică a clădirilor sunt disponibile surse de finanțare prin Programul Operațional Regional.
O altă sursă posibilă de finanțare a investițiilor propuse ar putea fi European Fund for Strategic Investment (EFSI), sursă de finanțare disponibilă prin Banca Europeană de Investiții și destinată proiectelor strategice de investiții, așa cum au fost acestea propuse de către statele membre prin planul Junker”.

Strategia a fost publicată pe site-ul Autorităţii Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice, aflată în subordinea Primăriei Capitalei