Bucureştiul a pierdut startul pentru a deveni un oraş smart – Andreea Paul, INACO

Reprezentanta INACO susţine că Bucureştiului îi trebuie, pentru început, o administraţie vizionară, deschisă şi pregătită să rezolve în paralel problemele acute de azi şi să înceapă, în acelaşi timp, construcţia structurii ‘smart’ a viitorului.

În cadrul interviului acordat AGERPRES, Andreea Paul a vorbit şi despre conceptul de smart city, despre avantajele parteneriatului public privat şi a dat exemple de soluţii inteligente din diferite capitale din lume. Aceasta a subliniat, totodată, că alte oraşe din România, mai mici şi cu administraţii mai dinamice şi mai adaptabile, au pornit pe drumul ‘smart’ înaintea Capitalei, respectiv Clujul, Alba Iulia, Oradea, Timişoara, fiind singurele exemple care s-au mişcat mult mai bine în această direcţie.

Cum vedeţi oraşul viitorului?
Andreea Paul: Îl văd interconectat şi organic. Viu, prompt şi prietenos cu locuitorii săi implicaţi. Toate serviciile, toate facilităţile, toate obiectele vor fi conectate şi subîntinse de Internetul Tuturor Lucrurilor (IoT). Oraşul viitorului este legat de digitalizare, implicare şi de capacitatea de a conecta toate datele, de folosirea IoT. Aceasta e cheia. Nu va mai exista proprietatea strictă a automobilelor – te vei urca în maşinile locale şi vei comanda automobilului dotat cu inteligenţă artificială unde să te ducă. Uzinele robotizate vor fi scoase din oraşe aşa cum astăzi autostrăzile ocolesc localităţile. Mediul citadin va fi prin urmare curat şi se va monitoriza permanent calitatea aerului, apei, solului etc. Problemele sociale sau de urgenţă medicală vor putea fi instantaneu rezolvate. Fiecărui locuitor i se va acorda atenţie din partea administraţiei şi sistemului medical local.

Oraşul viitorului va fi un loc în care şi locuitorul şi turistul se vor simţi ca acasă – vor exista toate facilităţile posibile – dar şi ca musafiri – cetăţeanul din polis va descoperi în fiecare zi lucruri noi în binecunoscutul lui oraş. Mă aştept ca 60% din populaţia lumii să locuiască în marile oraşe în următorul deceniu. Nu vor fi toate inteligente. Cele inteligente nu vor fi la fel de inteligente, dar vor avea soluţii tehnologice adaptate la nevoile şi priorităţile fiecăruia. Viteza de integrare a tehnologiilor inteligente va depinde de managementul local, iar gradul de conectate între ele într-un sistem integrat nu se va realiza instantaneu. Dar acolo unde va fi voinţă, transformarea într-un oraş inteligent se poate face, să nu vă surprindă, cu salturi fenomenale în câteva luni.

Câteva lucruri se vor întâmpla foarte, foarte repede. Deja folosim multe din aceste tehnologii: mergem în oraş folosind aplicaţii care ne ghidează pe drumurile cele mai puţin aglomerate, graţie datelor şi a informaţiilor culese prin senzori, drone etc. În viitorul apropiat, o aplicaţie va merge şi mai departe: ne va ghida către locurile de parcare disponibile aflate cât mai aproape de serviciul nostru sau de locul în care vrem să ajungem, scutindu-ne astfel de calvarul căutării unui loc liber. Vom scuti timp şi nervi. Pentru asta, e nevoie de colectarea, stocarea şi analizarea datelor de la senzori rutieri, de la GPS-urile de pe maşini, de la taxiurile aflate în trafic, de la reţelele WI-Fi etc. Oraşul viitorului este cel care va economisi energia în mod inteligent. Imaginaţi-vă că mergem seara cu maşina pe stradă, iar stâlpii de iluminat reacţionează la trecerea maşinii sau a pietonilor, mărindu-şi luminozitatea şi scăzând după trecerea noastră. În oraşul inteligent vom putea reduce cu adevărat poluarea, prin folosirea maşinilor electrice, care nu vor reduce doar noxele şi ne vor oferi un aer mai curat, dar ne vor aduce economii la buzunar, pentru că încărcarea maşinii electrice nu costă la fel de mult ca şi combustibilul. Bine, pentru aceasta va trebui să avem staţii electrice cât mai multe, iar aplicaţiile de pe smart-phone sau smart-watch ne vor ghida către acestea. Pe lângă transportul persoanelor, manevrarea obiectelor, împachetarea şi depozitarea inteligentă, apar reţelele de roboţi multifuncţionali. Poliţistul rutier-robot va
înlocui curând oamenii în Dubai. Chiar şi serviciile de cafenea sunt deja înlocuite de roboţi în San Francisco. Taxi drona devine serviciu operaţional în acest an în Dubai etc. Deja se ‘printează’ 3D în industrie foarte rapid piese de maşini sau avioane cu îmbinări complexe, iar în construcţii se printează 3D locuinţe sociale şi sedii de birouri cu forme care nu ar putea fi realizate prin alte procedee, în timp record. În artă şi fashion se printează rochii 3D. În 2015 au fost create prin bioinginerie genetică plante fosforescente. Cercetările continuă pentru producerea unor copaci luminiscenţi cu care se doreşte realizarea iluminatului public ‘natural’. Recunoaşterea facială se foloseşte pe aeroporturi, pe camerele de pe străzi, în hypermarketuri pentru combaterea terorismului şi satisfacerea clienţilor magazinelor. În oraşele inteligente ale viitorului acţiunile tuturor locuitorilor vor fi urmărite prin inteligenţa artificială pentru asigurarea securităţii, deservirea cu utilităţi şi produse etc.

Tehnologia viitorului sună extrem de smart şi în domenii, precum sănătate sau auto…

Multe alte astfel de exemple aş putea să vă dau. Vreau însă să mai ating câteva tendinţe cheie cu impact pe termen mediu şi lung. În anul 2007, se realizează prima interfaţă între celula nervoasă şi maşinării prin implant cortical. Cu ajutorul conexiunii realizate cu creierul, cu ajutorul unei căşti speciale, s-a reuşit de curând teleghidarea mentală a diferite dispozitive, precum dronele. Conexiunile neuronale realizate în 2016 au făcut posibil ca pacienţi paralizaţi care nu s-au mişcat niciodată să poată comanda doar cu puterea gândului dispozitive care i-au ajutat să meargă pentru prima oară în viaţă. Cercetările actuale se îndreaptă spre comunicarea telepatică între două creiere umane. Evoluţiile tehnologice contemporane au creat computere cu o inteligenţă artificială (IA) care depăşesc orice previziune. Se pun deja probleme fundamentale legate de moralitatea şi etica folosirii IA. Pilotul automat al maşinilor fără şofer care, în 2020, vor apărea pe toate şoselele lumii (Mercedes şi BMW au proiecte de acest gen de miliarde de dolari) va alege să sacrifice pasagerii dacă este inevitabil un accident cu mai multe victime decât cei din automobil. Din 2015, Uniunea Europeană a început construcţia unei Pieţe Unice Digitale europene. Toate marile puteri economice au programe de cercetare ample pentru perfecţionarea interacţiunilor dintre componentele Internetului Tuturor Lucrurilor.

În mic, la nivelul fiecărui cetăţean, lucrurile se vor transforma radical prin Internetul tuturor Lucrurilor – un bilet scris lăsat pe frigider cu ora şi meniul prânzului va putea fi citit de aparatele electrocasnice inteligente. Frigiderul va decongela exact ingredientele necesare mesei, după ce va alege reţetele ideale de pe Internet, aragazul se va preîncălzi singur la ora necesară, iar membrii familiei vor fi anunţaţi prin mesaje personalizate că se apropie ora prânzului. În mare, o aplicaţie numită Macrosop (urmaşul Telescopului sau Microscopului) – care va fi computerul conectat cu toate lucrurile din lume – va putea oferi doritorilor date sintetizate despre orice – de exemplu despre câte cafele se beau exact în acel moment în toată lumea sau doar în cartierul solicitantului.

 Cu ce ajută, din punct de vedere economic, dezvoltarea unui concept smart city într-un oraş ca Bucureşti?

Andreea Paul: Un Smart City este un concept făcut să structureze un oraş rentabil. Prin macroscopia Internetului Tuturor Lucrurilor, care va oferi date despre absolut orice activitate de producţie, trafic sau consum din oraş, se vor elimina situaţiile de sub sau supra-producţie, de aprovizionare, de aglomerări ale traficului etc. Transporturile de marfă, de resurse, de componente vor fi eficientizate. Cetăţeanul va fi deservit cu tot ce are nevoie, personalizat, de o agricultură, o industrie sau un comerţ cu o funcţionare conectată direct şi în timp real la nevoile cetăţeanului. Pentru Bucureşti, dezvoltarea unei strategii urbane smart ar însemna un răspuns la proiectarea incoerentă a infrastructurii, a resurselor şi la planificarea urbană din trecut.

O capitală inteligentă ar însemna monitorizarea în timp real a tuturor aspectelor de zi cu zi, corelarea şi analiza lor automată, dar mai ales luarea deciziilor optime pentru locuitorii oraşului. Un Bucureşti inteligent ar însemna eliminarea risipei şi a redundanţelor în serviciile urbane, monitorizarea în timp real şi optimizarea utilizării transportului în comun, consumului de energie, apă, servicii de salubritate etc., responsabilitatea lucrătorilor şi a cetăţenilor. Pe scurt, servicii urbane de calitate superioară la un cost mai mic. Un Bucureşti inteligent ar însemna reducerea costurilor de administrare a taxelor locale şi a altor forme administrative locale azi birocratice. Ar însemna confort, servicii rapide online şi tarife ajustate.

 Este sau nu Capitala un oraş smart? Ce i-ar mai trebui sa devină un smart city?

Andreea Paul: Bucureştiul a pierdut startul pentru a deveni un oraş smart. Bucureştiul şi administraţia sa sunt inerţiale, datorită mărimii sale. Alte oraşe din România, mai mici şi cu administraţii mai dinamice şi mai adaptabile, au pornit pe drumul ‘smart’ înaintea Capitalei – Clujul, Alba Iulia, Oradea, Timişoara s-au mişcat mult mai bine în această direcţie. Bucureştiului îi trebuie pentru început o administraţie vizionară, deschisă şi pregătită să rezolve în paralel problemele acute de azi şi să înceapă în acelaşi timp construcţia structurii ‘smart’ a viitorului.

Aţi fost în multe deplasări şi aţi văzut multe oraşe europene. Care v-a atras atenţia din punct de vedere al soluţiilor inteligente?

Andreea Paul: Viena mi-a atras atenţia particulară ca viziune şi management urban integrat inteligent. Din toate privinţele merită analizat atent acest caz şi nu de puţine ori mă raportez la ei ca bună practică internaţională.

Paris este atentă la climă şi ne propune alternative la vehiculele individuale poluante – cu noi reglementări privind mobilitatea viitorului, un sistem energetic circular – prin care fiecare element al lanţului poate fi optimizat pentru recuperarea şi producţia de energie. Nu doar că a obligat toate departamentele să se implice în acest proiect smart city, ci a şi permis ca soluţiile noi să fie experimentate în domeniul său public aşa cum este, de pildă, cazul proiectului ‘Mobilier urban inteligent, vegetaţie inovatoare’. Până în 2020, Paris cheamă toţi partenerii săi academici, civici, industriali sau instituţionali să îmbunătăţească proiectul pentru a-l face de prim rang în întreaga lume.

Sistemul de transport din Barcelona este un exemplu de transport smart. În oraş circulă de curând autobuze noi, hibrid, cu ajutorul cărora spaniolii au reuşit să reducă emisiile de CO2, dar şi zgomotul. Călătorii aşteaptă în staţii inteligente care folosesc panouri solare. Foarte important este că există şi ecrane care oferă timpii de aşteptare. Mai nou, au fost montate pe stâlpi sisteme computerizate care măsoară în timp real traficul, poluarea, zonele aglomerate, ba chiar şi cipuri care sunt puse în pubelele şi coşurile de gunoi prin care semnalizează când acestea sunt pline. Ceea ce atrage iar la Barcelona este sistemul de bike sharing, pentru cei care călătoresc pe distanţe scurte şi care vor să ajute la reducerea poluării. Sunt în jur de 400 de astfel de staţii în oraş: poţi merge la oricare, scanezi cardul, iei bicicleta, mergi unde ai treabă şi o laşi apoi la cea mai apropiată staţie de locul unde ai treabă.

Şi la Roma funcţionează un sistem similar, dar cu maşini de această dată, pe care le iei din cel mai apropiat loc de tine – o aplicaţie te ajută să afli, mergi şi o laşi unde ai treabă. În clipa în care ai lăsat-o şi ai introdus cardul, maşina apare pe aplicaţie şi va fi folosită de altcineva.

Un alt oras considerat smart este Amsterdam. Dincolo de multe alte proiecte inteligente, mi-a atras atenţia la Amsterdam un nou proiect care presupune transportul pe canale a unor bărci autonome, care transportă bunuri şi oameni, creând infrastructuri plutitoare temporare. Gândiţi-vă că am putea gândi şi noi aşa ceva pentru Dâmboviţa care trece prin Bucureşti. Este un bun exemplu de parteneriat public-privat şi o colaborare totodată între municipalitate şi două universităţi care gândesc acest proiect. Şi pentru ca vorbim de bărcile autonome, nu pot să nu reamintesc de proiectele care presupun folosirea maşinilor autonome – maşinile fără şofer, chiar şi tractoarele autonome sau taxi dronele. Oraşele smart asta prevăd pentru anii care vin. Transportul în viitor va fi legat de pilotarea automată prin inteligenţa artificială. Maşinile fără şofer vor începe să cucerească şoselele din întreaga lume în următorul deceniu. Cele mai mari schimbări se vor produce în transportul de marfă – unde camioanele fără şofer vor alcătui ‘caravane’ pe autostrăzile lumii.

Mi-am amintit şi de o iniţiativă care certifică Londra ca oraş Smart: autorităţile intenţionează să folosească Tamisa pentru a deveni o sursă de energie regenerabilă, care ar putea fi folosită pentru încălzirea locuinţelor, astfel reducându-se mult facturile la energie pentru cetăţeni, dar şi pentru municipalitate.

Apoi amintesc şi de sistemul de Tele-sănătate folosit în Singapore, prin care pacienţii pot să discute cu medicii lor fără a pleca din casă. Gândiţi-vă cât de important este acest aspect mai ales pentru persoanele în vârstă, de exemplu. Sau pentru bolnavii cronici care nu ar mai trebui să plece din casă pe călduri sau nămeţi, aşa cum se întâmplă des pe la noi.

Clujul e cel mai simpatic la noi. A avansat semnificativ în direcţia administrării inteligente locale şi a implicării cetăţenilor în deciziile de alocare a banilor publici.
Toate aceste iniţiative smart sunt unite de trei lucruri: voinţă, tehnologie, implicarea cetăţenilor. De altfel, succesul oraşelor smart se datorează colaborării excelente dintre cetăţeni şi autorităţi. Când implementezi sisteme inteligente, trebuie să ai răspunsul, feed-back-ul beneficiarilor, iar aceştia sunt cetăţenii urbei. Ei pot spune dacă acestea sunt utile (pentru că acesta este scopul) sau nu. Sau, foarte important, să sesizeze ceea ce nu merge. De exemplu, la Barcelona există aplicaţii prin care cetăţenii pot sesiza imediat dacă un stâlp cu LED, de exemplu, nu funcţionează, iar autorităţile răspund prompt şi trimit echipa pentru remedierea situaţiei. Sunt lucruri simple la prima vedere, dar acestea pot face o mare diferenţă în calitatea vieţii noastre.

Cum credeţi că ar ajuta un parteneriat public-privat la dezvoltarea unui astfel de concept?
Andreea Paul: Nu poţi fi inteligent permanent de unul singur. Nu se poate fără un asemenea parteneriat, care din păcate are mari probleme cu cadrul desfăşurării sale din legislaţia naţională, ce să mai vorbim despre hotărârile Consiliului local din Capitală… Într-un oraş smart se va dilua, spre pierderea importanţei multor elemente de proprietate – am dat exemplul automobilelor sau bicicletelor care vor deveni publice. La fel, Statul, Oraşul ca entităţi, se vor confunda cu orice iniţiativă particulară. Nu va mai conta cine va face treabă în Oraş – statul, administraţia, o firmă particulară sau un cetăţean. Va conta numai cine îşi va face cel mai bine treaba, iar acest lucru va fi la vedere, public, pe Internet, pentru ca oricine să judece şi să aleagă. Însuşi conceptul de ‘inteligent’ presupune utilizarea resurselor şi într-un mod constructiv, prin integrarea comunităţii şi entităţilor locale, inclusiv a celor marginalizaţi astăzi. Cum? Lansarea reţelelor publice Wi-Fi de mare viteză, evoluţia rapidă a dispozitivelor IoT care permit oamenilor, companiilor şi agenţiilor guvernamentale să măsoare şi să obţină date în timp real, noile sisteme de transport şi de afaceri, precum: Netflix, Tesla, Airbnb, Uber. La fel de important este parteneriatul public-privat. Modernizarea sistemelor de tranzit masiv, de la autostrăzi, trenuri şi metrou, autobuze şi aeroporturi, ar trebui să fie printre primele priorităţi. Imaginaţi-vă beneficiile conectării staţiilor de tren, de autobuz, aeroporturilor, staţiilor de parcare automobile şi biciclete într-o mare reţea de comunicaţii deschisă şi de mare viteză prin care s-ar putea oferi rezidenţilor şi vizitatorilor notificări, alerte şi oferte relevante, pe bază de proximitate, în timp real, în timp ce călătoresc într-un tren, aşteaptă la o staţie de autobuz sau se deplasează printr-un terminal aeroportuar. Investirea timpului şi a banilor proprii se va face mult mai eficient. Aşadar, investiţiile în oraşele inteligente se răscumpără. Elon Musk reprezintă astăzi tipologia businessman-ului vizionar, aşa cum au fost în trecutul apropiat Steve Jobs, Bill Gates sau Mark Zuckerberg, care alături de miile de start-up-uri sunt partenerii privaţi ai lumii de mâine. A creat sistemul de plată PayPal. Este fondatorul Space X şi al Tesla Motors, firma care produce automobile electrice conduse prin inteligenţă artificială. Firma Solar City, va produce industrial cele mai performante baterii sau panouri solare din lume. Business-ul Hyperloop concepe un tren care se va deplasa cu peste 1.000 de km/h, prin tuburi vidate. Firma sa, Open Artificial Intelligence, se ocupă cu aplicarea inteligenţei artificiale respectând principiile de morală şi etică ale viitorului. Pe lângă energii alternative, se dezvoltă acum şi proiecte în care se obţine combustibil prin – spre exemplu – inginerie genetică. Oamenii de ştiinţă care au descifrat genomul uman şi au realizat primele celule sintetice, au pus în practică acum pentru firma Exxon Mobil proiecte uriaşe în care microbii şi algele produc combustibil. Aşadar, tot atâtea surse de parteneriate public-private.

Ce părere aveţi despre faptul că Alba Iulia a fost desemnat să fie, în 2018, oraşul inteligent al Romaniei? Cu ce se deosebeşte Alba Iulia de Bucureşti?

Andreea Paul: Alba Iulia este un oraş mult mai mic şi mai dinamic decât Bucureşti, beneficiarul unui proiect pilot de smart city. Apropo de nevoia parteneriatelor public-private despre care m-aţi întrebat anterior, la sfârşitul anului trecut administraţia locală Alba-Iulia a semnat un protocol de colaborare cu Orange România, cu soluţii de digitalizare a oraşului pentru programul pilot ‘Alba Iulia Smart City 2018’. Lansarea proiectului a avut loc în data de 2 decembrie, la Universitatea din Alba Iulia, cu suportul Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) care are în vedere Agenda Digitală pentru România 2020. Concret, conceptul Orange pentru Alba Iulia – 2018 include hotspoturi Wi-Fi cu acces la Internet securizat în zonele publice, soluţie de transport public inteligent în 15 mijloace de transport public gestionate de Societatea de Transport Public Alba Iulia, soluţie de comunicare cu cetăţenii prin hotspoturile Wi-Fi şi prin aplicaţia E-Alba Iulia, vizualizarea şi optimizarea traficului pedestrian şi al mijloacelor de transport public, infrastructura LoRa WAN prin care vor comunica aplicaţiile şi dispozitivele conectate la internet, soluţie de măsurare a calităţii aerului, uRadMonitor, soluţia de promovare turistică şi interacţiune cu cetăţenii ce include 250 de beacon-uri instalaţi în aproximativ 225 de obiective ce vor transmite informaţii despre acestea direct pe telefonul mobil al vizitatorilor, soluţie de management al iluminatului public prin instalarea a 100 de dispozitive furnizate de Flashnet pe stâlpii de iluminat prin care să fie controlate de la distanţă programul de funcţionare şi intensitatea luminii, soluţie de management şi contorizare inteligentă a sistemului public de distribuţie a apei prin 50 de dispozitive ce trimit, de asemenea, alerte legate de pierderi, securizarea accesului la Internet pentru toate componentele de Smart City şi monitorizarea sistemului prin platforma Business Internet Security, secţiune dedicată Proiectului Pilot Smart City Alba Iulia în cadrul programului de accelerare a startup-urilor Innovation Labs 2017, soluţia Civic Alert, prin care cetăţenii raportează către Primărie problemele oraşului, soluţia de clasă digitală ce conţine tablete, conţinut didactic digital, catalog digital, acces la Internet prin Wi-Fi securizat şi cu trafic web filtrat.

 Cum s-ar putea implica INACO în promovarea conceptului smart city la nivel local sau central?

Andreea Paul: Deja facem mai multe lucruri. În mai multe instituţii, companii şi universităţi am prezentat rezultatele cercetărilor noastre şi am făcut traininguri cu privire la ‘Elaborarea bugetelor publice locale bazate pe performanţă în oraşe competitive’, ‘Cum va arăta lumea în viitor? 12 mega-tendinţe tehnologice’, ‘Economia viitorului. Viitorul economiei’, ‘Afacerile viitorului. Locurile de muncă ale viitorului’, care vorbesc despre ultimele tendinţe tehnologice, sociale, economice ale lumii de mâine şi în care conceptul de Smart City este unul important. Participăm la dezbaterile acestei teme de către think tank-urile cele mai reprezentative – cum a fost cea organizată recent de Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri. Ne implicăm în tot ceea ce ţine de un asemenea proiect pentru oraşele din România cu expertiza membrilor ONG-ului nostru şi a colaboratorilor noştri. Suntem în urmă la nivel administrativ, legislativ sau ca voinţă executivă de a urni lucrurile, dar suntem mult înaintea altor ţări la performanţele Internetului sau la capacitatea industriei IT de a crea structura necesară. Iniţiativa pentru competitivitate – INACO – poate genera iniţiative la nivel administrativ şi expertiză pentru smart cities în România.

Organizaţi, spre finalul anului, un eveniment dedicat noilor tehnologii. Ne puteţi da detalii?

Andreea Paul: Avem în plan organizarea celei mai mari expoziţii de tehnologii noi din Europa Centrală şi de Sud-Est cu privire la tehnologiile viitorului numită ‘România 2030’, în parteneriat cu Muzeul de Ştiinţă şi Tehnologie din Londra şi alte ONG-uri de profil din ţară. Am prezentat proiectul primăriei Capitalei şi Ministerului Turismului, avem declaraţii de bună-voinţă şi deschidere din ambele zone de câteva luni de zile, dar nu s-a materializat încă într-un proiect asumat oficial la nivelul comunităţii locale. Încercăm să mişcăm lucrurile. Pentru un proiect de asemenea anvergură este necesară implicarea autorităţilor locale.

În ţara noastră sunt multe dezbateri şi evenimente legate de Smart Cities şi asta este foarte bine. Două dintre evenimentele la care am fost invitată în perioada următoare sunt derulate sub umbrela JUMP to Smart. E vorba de Smart Week, în octombrie, la Bucureşti, un concept care aduce tehnologiile inteligente mai aproape de cetăţeni, îi familiarizează cu ele, şi de o conferinţă Smart Education, în luna noiembrie, care vrea să afle reţeta învăţământului inteligent din câteva ţări europene şi cum putem împrumuta din experienţa lor, dar şi cum pot tehnologiile smart să îmbunătăţească învăţământul românesc şi să îl orienteze către viitor.