Bucureştiul depăşeşte pragul de 2 milioane de turişti, dar rămâne corijent la promovare – hotelieri

 ‘Creşterea numărului de vizitatori s-a datorat atractivităţii pe segmentul de leisure, fapt ce a făcut ca weekend-urile şi perioadele de vacanţă să fie mult mai solicitate decât în anii anteriori. Sigur că şi menţinerea interesului pentru turismul de afaceri este importantă. Atractivitatea oraşului ca destinaţie de weekend a crescut în primul rând datorită exploziei zborurilor low cost care a făcut din Bucureşti o destinaţie mult mai uşor accesibilă – ca preţ al biletului de zbor, ca legături directe cu mai multe oraşe sursă şi ca orare de zbor. În al doilea rând, datorită unei imagini mai bune ca rezultat al unei promovări mai active pe social media şi prin reclama world of mouth’, spune Călin Ile.

Dar este Bucureştiul un oraş de city break?

‘Cu siguranţă că pe toţi ne încearcă nostalgia atunci când ne întoarcem acasă dintr-o călătorie în străinătate şi descoperim că şi Bucureştiul e de fapt primitor, pe alocuri curat şi chiar prietenos. De multe ori, sentimentul este întărit şi de faptul că auzi pe stradă, în zonele centrale, turişti care vorbesc între ei în rusă, ebraică, engleză, franceză, chineză, indiană şi tragi astfel concluzia că şi Bucureştiul a devenit o destinaţie de city break. Observând interesul crescut al companiilor aeriene pentru oferte de acest tip înţelegi de ce turiştii europeni, asiatici, din Orient sau America au început să vină, mulţi alegând România fiindcă au explorat, în mai multe rânduri, toate destinaţiile consacrate’, a precizat pentru AGERPRES Raluca Anghel, specialist în marketing turistic.

Cu toate acestea, Bucureştiul nu este o capitală ‘prietenoasă’ din punct de vedere tehnologic iar infrastructura turistică lasă de dorit, spune Raluca Anghel care remarcă şi lipsa Capitalei de la evenimente internaţionale de profil, de la marile târguri la care participă Ministerul Turismului.

‘La capitolul promovare nu trecem clasa pentru că nu vrem să apelăm la specialişti în promovarea şi managementul destinaţiilor turistice, pentru că nu ştim să folosim cea mai importantă sursă financiară a promovării peste tot în lume, şi anume taxa hotelieră de promovare, pentru că turistul nu reprezintă o prioritate pentru autorităţile locale, doar el nu votează. Şi atunci nu mergem la târgurile de turism, nu avem puncte de informare turistică, materiale, cataloage şi, cel mai grav, nu avem un site al destinaţiei’, precizează Călin Ile.

Acesta speră, însă, ca în 2018 să se găsească ‘în cele din urmă’ o punte de dialog între autorităţile publice şi industria ospitalităţii astfel încât să se deblocheze capitolul promovării oraşului.

‘Observ că, în pofida minusurilor evidente, Bucureştiul este o capitală sigură, în care preţurile sunt accesibile tuturor occidentalilor, o destinaţie în care accesul la distracţie este garantat, asociat cu accesul la mâncare şi băutură. Unde mai pui că hotelurile de 3, 4 şi 5 stele din Bucureşti chiar oferă servicii pe măsura stelelor pe care le afişează. Mai mult, este interesant cum turiştii străini când vin în Bucureşti aleg hoteluri de 4 şi 5 stele fiind accesibile unei categorii mult mai mari de turişti comparativ cu cele din alte destinaţii de city break – Praga, Paris, Budapesta, Milano, Barcelona’, spune Raluca Anghel.

Bucureştiul are circa 20.000 locuri de cazare (aproximativ 12.000 camere) grupate în hoteluri, hosteluri şi apartamente.

‘Turistul de weekend venit în Bucureşti se împarte între trei tipologii – turistul explorator venit să descopere locuri şi experienţe, turist care testează locurile speciale, care caută autenticul din oraş. Aceştia vin din curiozitate, sunt cu predilecţie tineri şi îi vezi deseori prin oraş făcând poze în cele mai diverse locuri posibile. Ar mai fi turistul cu discernământ care vine pentru experienţe culturale de genul Festivalului Enescu, care vine din recomandările cunoscuţilor care au vizitat deja oraşul, turistul care vine să viziteze prieteni, vizitator care a mai fost cu ocazia unei conferinţe şi revine acum ca turist. Îi găsim în săli de concerte, în muzee, la teatru sau în restaurantele bune ale oraşului. Turistul consumerist – care vine pentru a juca la cazinou (piaţa Israel), care vine pentru shopping (în special românii care vin din ţară în weekend la Bucureşti), turistul care vine pentru consumul de viaţă de noapte (piaţa britanică cu predilecţie) sau pentru un eveniment sportiv’, spune Călin Ile.

Acesta menţionează că această clasificare este una subiectivă, desprinsă din experienţele personale, din discuţii cu hotelurile şi cu agenţiile de turism, cu ghizi din oraş sau cu personalul din restaurante şi baruri.

‘Bucureştiul este mai degrabă o capitală surpriză. Poate să te surprindă plăcut sau să nu-ţi fie deloc pe plac, cale de mijloc nu prea există. Mixul interesant de stiluri arhitecturale, ospitalitatea caracteristică, povestea regimului comunist, arta, accesul la divertisment sunt câteva din motivele pentru care turiştii ar trebui să ne aleagă, depinde doar de noi dacă punem spotul de lumină pe noi sau alegem sa ne desfăşurăm în continuare într-o semi-obscuritate. Să nu uităm că Bucureştiul a fost supranumit Micul Paris, că pe lângă arhitectura gri comunistă descoperi şi o parte a oraşului de altădată, o parte fascinantă’, precizează Raluca Anghel.

Aceasta apreciază că parcurile sunt zone de atracţie, Palatul Parlamentului rămâne obiectivul cel mai vizitat din Capitală, centrul vechi cu farmecul său s-a făcut remarcat pe multe site-uri de turism tocmai prin recomandările incredibile date de turiştii care l-au vizitat.

‘Cu bune şi cu rele, Bucureştiul este o destinaţie de city break. Cred că o promovare susţinută în extern poate transforma capitala noastră într-un competitor important pentru capitalele ţărilor vecine. Doar dacă înţelegem că trebuie sa investim în crearea imaginii acestei destinaţii în lume vom putea face profit din turism’, spune Raluca Anghel.