Bucureștiul se apropie de Top 100 orașe cu cele mai bune ecosisteme de startup. Cluj-Napoca a pierdut 80 poziții, iar Sibiu și Craiova au ieșit din index

În competiția orașelor, București-ul a înregistrat, de asemenea, rezultate bune în acest an și se apropie din ce în ce mai mult de Top 100 mondial. Capitala a făcut un salt 3 poziții în Index, până pe locul 108 la nivel global, iar acum este cel mai bine clasat oraș din România și din regiunea Balcanilor.

Bucureștiul ocupă locul 8 în Europa de Est și se află, de asemenea, în Top 100 la nivel global pentru trei industrii, depășind performanța în domeniul software și date, unde ocupă pe locul 48. O mare parte din această îmbunătățire a clasamentului are legătură cu unicornul de succes, UiPath, potrivit sursei citate.

Toate celelalte orașe din România au avut căderi substanțiale în clasament, cu excepția orașului Oradea, nou-intrat. Cel de-al doilea oraș din România, Cluj-Napoca, a pierdut 80 poziții, ajungând pe locul 330 la nivel global. Timișoara, locul 3 la nivel național, și Iași, locul 4 la nivel național, au coborât în indice cu 151 și, respectiv 231 de locuri, fiind acum pe locurile 542, respectiv 715. Oradea, noul-venit, s-a clasat pe locul 758, în timp ce Brașovul a coborât 147 de poziții, ajungând pe locul 853 la nivel global. Cu Sibiu și Craiova au ieșit din Index, România încheie topul 1.000 cu 6 orașe clasate, față de 7 orașe în 2021.

Ce spune ministrul Digitalizării despre Indexul StartupBlink

Ca răspuns la rezultatele Indexului, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizare, Sebastian Burduja, a declarat pentru SeedBlink următoarele:

„Ecosistemul românesc de startup-uri a fost în expansiune în ultimii 5 ani, ceea ce face ca startup-urile inovatoare să fie factori cheie ai dezvoltării economice, asigurând creșterea numărului de startup-uri de succes, scalabile și durabile. Noi credem că România are potențialul de a deveni unul dintre cele mai importante state inovatoare hub-uri de inovare din Europa și lucrăm în permanență pentru ca acest lucru să se întâmple. Căutăm să aducem laolaltă toate ingredientele necesare, în special cunoștințe și resurse și să le punem la dispoziție cu ușurință prin instituții și persoane fizice. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizare se angajează să creeze și cultivarea cadrului necesar pentru a sprijini crearea unui cadru stabil și continuu creștere a startup-urilor extrem de inovatoare.”

Prezentare generală a ecosistemului de startup-uri

România se mândrește cu un ecosistem de startup-uri puternic înrădăcinat în Europa de Est, și oferă antreprenorilor prețuri accesibile și un nivel ridicat de profesioniști talentați, precum și acces la la piața europeană.

”Țara este axată în principal pe IT și outsourcing, și a creat câteva centre remarcabile în București, Cluj, Timișoara și Iași. Peste 220.000 de români participă deja la scena IT, în principal în calitate de angajați, liber profesioniști independenți și lucrători la distanță pentru companii străine valorificând fondul de talente locale”, se precizează în document.

În afara Capitalei, orașul Cluj-Napoca a reușit să-și construiască un nume, cu un ecosistem de dezvoltatori care au înțeles că drumul spre creștere include o mentalitate globală. Cluj-Napoca s-a poziționat atât ca un oraș inteligent în devenire, cât și ca un oraș cluster IT.

Cu o poveste de succes remarcabilă a UiPath, primul unicorn din România, țara noastră a dovedit că poate promova spiritul antreprenorial și poate să se extindă în piețele globale. În 2021, această tendință a continuat cu Elrond, o companie care utilizează o platformă blockchain și care a depășit valoarea de 1 miliard de dolari.

”În timp ce există strategii publice care vizează crearea a cinci unicorni până la 2025, rămâne de văzut dacă țara va reuși să atingă acest obiectiv ambițios.

Se pot face mult mai multe în ceea ce privește în ceea ce privește implicarea sectorului public. Site-ul ecosistemul românesc de startup-uri ar beneficia de politici guvernamentale care sprijină startup-urile, precum și de o creștere a educație antreprenorială prin intermediul învățământului secundar școli și programe de antreprenoriat”, se arată în studiu.

”Mai mult decât alte state membre ale UE, România se luptă cu păstrarea talentelor în țară și nu a găsit încă un sistem eficient de a-și comercializa ecosistemele de startup pentru antreprenorii străini. Pentru a crea o narațiune a antreprenoriatului în jurul României, sectorul public și cel privat vor avea nevoie de o abordare mai unitară.

Cu toate acestea, se înregistrează progrese: ROStartup, un proiect comun public și privat, și-a propus să creeze o Strategie națională privind ecosistemul startup pentru România și să abordeze provocările pe care se confruntă antreprenorii”, continuă sursa citată.

Analiștii notează că vin și semne încurajatoare din partea unor ecosisteme de start-up mai tinere, precum cel din Oradea, unde tehnologia se reunesc sub egida inițiativa MakeITOradea.

”Cu o conectivitate puternică la internet, un număr de acceleratoare și incubatoare, și o rețea de antreprenori hotărâți să își pună ecosistemele pe harta, suntem optimiști în ceea ce privește faptul că piața românească ecosistemul de startup-uri va ajunge în curând la noi etape importante”, arată autorii indexului.

Aceștia menționează în încheiere și câteva exemple de startup-uri românești ”notabile”, respectiv Bitdefender, Questo și Elrond.

Indicele nu măsoară populația urbană, inovarea urbană sau punerea în aplicare a unor politici avansate legate de dezvoltarea orașelor. În schimb, se concentrează pe rezultatul inovării antreprenoriale dezvoltată în fiecare loc.