Budăi: Am trimis Corpul de Control al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială la Maramureş

„Am primit informări că cei de la DGSASPC Maramureş au colaborat cu anchetatorii DIICOT de la început şi le-au oferit şi asistenţă atât lor, cât şi copiilor, în primă fază. Vă daţi seama că informaţii foarte, foarte multe nu pot să dau, pentru că este o anchetă în derulare, dar ce am putut noi face a fost să luăm legătura, cu sprijinul colegilor din MAE şi din Ministerul Justiţiei, cu Ambasada Germaniei, care a luat legătura cu familiile copiilor. Nu ştiu dacă toţi, dar în mare parte din aceste familii deja se îndreaptă către România”, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Marius Budăi.

Ministrul a subliniat că minorii au ajuns în România în urma unor hotărâri judecătoreşti emise de instanţele din Germania, iar autoritatea tutelară de acolo monitoriza aceste plasamente şi efectua chiar vizite la acel centru.

„Este de precizat că aceşti copii au ajuns acolo în urma unor hotărâri judecătoreşti emise de instanţele din Germania. Iar acea unitate de acolo, dacă a primit o acreditare, fie din partea ministerului, în speţă acum Ministerul Muncii, sau din partea oricărei instituţii a statului nu înseamnă că este absolvită de a respecta legea sau că are dreptul să nu respecte legea şi, mai ales, drepturile omului. Acestea sunt chestiuni pe care vreau să le încadrez foarte clar. Am trimis Corpul de Control al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, o echipă mixtă formată din Corpul de Control şi inspectori sociali, la faţa locului să avem informaţii calde. O altă informaţie care mi-a venit din partea DGASPC Maramureş este că autoritatea tutelară din Germania monitoriza aceste plasamente şi efectua chiar vizite acolo”, a adăugat şeful de la Muncă.

Patru minori germani, cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, care au fost obligaţi să execute munci epuizante sub pretextul unui aşa-zis „program de reeducare”, au fost puşi sub protecţie în regim de urgenţă, la solicitarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism – Biroul Teritorial Maramureş, a informat miercuri DGASPC Maramureş.

Conform sursei citate, cei patru minori – care erau incluşi într-un aşa-zis program social intitulat „Projekt Maramureş” – beneficiază de serviciile sociale specifice oferite în centrele de primire în regim de urgenţă, inclusiv de consiliere psihologică din partea specialiştilor.

Totodată, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, un reprezentant autorizat al DGASPC Maramureş i-a însoţit pe minori la audierile efectuate de organele de cercetare penală.

„Facem precizarea că, până la notificarea DIICOT, DGASPC Maramureş nu a fost sesizată cu privire la existenţa unor cazuri de abuz asupra minorilor germani incluşi în programul social derulat în Maramureş. În acest context, pentru cei patru minori rămâne instituită măsura de protecţie specială în regim de urgenţă, până la sosirea în Maramureş a reprezentanţilor legali din Germania”, menţionează un comunicat remis AGERPRES de DGASPC Maramureş.

Procurorii DIICOT au reţinut patru persoane, printre care se află şi un cetăţean german, în dosarul în care o grupare este acuzată că a obligat tineri germani să execute munci epuizante în gospodăriile unor localnici, sub pretextul unui aşa-zis „program de reeducare”. Potrivit unor oficiali din DIICOT, alţi membri ai grupării urmează să fie puşi sub control judiciar.

DIICOT susţine că, în perioada 2014 – august 2019, opt suspecţi, dintre care doi cetăţeni germani, soţ şi soţie, au constituit un grup infracţional organizat care a avut ca principal scop traficarea pe raza judeţului Maramureş a mai multor tineri de naţionalitate germană, cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, sub paravanul desfăşurării unor activităţi autorizate de servicii educative ce vizau recuperarea şi reintegrarea socială a acestora, în baza unor programe şi proiecte derulate şi coordonate de cei doi suspecţi de naţionalitate germană.

„În realitate, tinerii au fost supuşi unui regim de lipsire de libertate, de interzicere în a comunica în exterior cu familiile din Germania ori cu alte persoane sau autorităţi române, fiind obligaţi ca, sub pretextul unui aşa-zis ‘program de reeducare’ conceput de către cetăţeanul german, să execute munci epuizante în gospodăriile unor localnici aflaţi în anturajul suspecţilor – dincolo de capacităţile şi limitele fizice ale vârstei lor ori afecţiunilor de care suferă – practicându-se asupra minorilor metode umilitoare, degradante, ţinerea lor în stare de sclavie şi exercitarea asupra lor în mod repetat de acte de violenţă gravă şi ameninţări. În acest mod, tinerilor le-a fost creată o puternică stare de temere şi chiar de traumă ca urmare a bătăilor repetate, privării de hrană, lipsirii de libertate prin închiderea într-un aşa-zis ‘arest’, exercitării unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor, ţinerii deliberate a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie etc. – toate cu titlu de ‘pedeapsă’ menită să ‘educe’ comportamentul copiilor. Unii dintre minori au avut chiar intenţii suicidale din cauza acestui regim”, susţin procurorii DIICOT.

Procurorii arată că aşa-zisul program social (finanţat de către statul german), fondat şi coordonat de suspectul de naţionalitate germană, este reprezentat de serviciul social intitulat „Projekt Maramureş”, al cărui furnizor acreditat este o asociaţie cu sediul în municipiul Baia Mare, din datele deţinute până la acest moment rezultând că aceasta are doar un rol formal în derularea proiectului respectiv, care a primit licenţă de funcţionare din partea Ministerului Muncii, valabilă pentru o perioadă de 5 ani, în intervalul februarie 2016 – februarie 2021.

În programele oficiale ale acestui proiect sunt prevăzute în scop de reabilitare o multitudine de activităţi recreative, menite să stimuleze dorinţa de linişte şi de integrare a tinerilor, de regulă în mijlocul naturii, beneficiind de educaţie multidisciplinară prin intermediul unor specialişti în pedagogie, psihologie şi diverse activităţi lucrative.

„În realitate, victimele sunt excluse de la orice formă de continuare a studiilor, le sunt întrerupte tratamentele medicale pe care le au prescrise ca terapie, li se confiscă actele de identitate, bunurile personale (în principal cele care ar facilita posibilitatea de comunicare cu lumea exterioară) şi sunt supuse metodelor dure şi brutale de aşa-zisă reeducare, adoptate de către suspect şi persoanele din anturajul său, în baza ideilor promovate de acesta cu privire la conceptul de educaţie”, arată DIICOT.

Din cercetări a rezultat că fondurile băneşti asigurate de statul german pentru finanţarea activităţii acestui proiect au fost deturnate în mare parte de la scopul dedicat şi au fost însuşite de către membrii grupului, prin mai multe metode ilicite practicate pentru a asigura o aparenţă de legalitate.