Buget 2015: Mai mulţi bani la Transporturi, Agricultură, Finanţe şi Fonduri UE. Mai puţini, la Sănătate, Interne şi Cultură

Buget 2015 - Ministerele Finanţelor, Muncii, Dezvoltării, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici, scrie MEDIAFAX.
Economica.net - joi, 11 dec. 2014, 08:40
Buget 2015: Mai mulţi bani la Transporturi, Agricultură, Finanţe şi Fonduri UE. Mai puţini, la Sănătate, Interne şi Cultură

Buget 2015 Astfel, bugetul Ministerului Muncii pentru 2015 este de 36,71 miliarde de lei (29,69 miliarde de lei alocate iniţial în 2014 şi 28,89 miliarde de lei după trei rectificări), Ministerul Dezvoltării are la dispoziţie 5 miliarde de lei (4,8 miliarde de lei alocat, 4,55 miliarde de lei după rectificări.

Ministerul Finanţelor are un buget de 3,46 miliarde de lei (3 miliarde de lei alocat iniţial pentru 2014 şi 2,92 miliarde de lei după rectificări.

Ministerul Agriculturii primeşte 23,59 miliarde de lei (19,4 miliarde de lei alocate pentru 2014, 18,57 miliarde de lei după rectificări), iar Ministerul Mediului are un plafon de cheltuieli pentru anul viitor de 2,82 miliarde de lei (2,68 miliarde pentru 2014, 2,54 miliarde lei după rectificări), informează MEDIAFAX.

Ministerul Fondurilor Europene va avea un buget de 1,76 miliarde lei, mult peste nivelul de 166,37 milioane lei alocat pentru 2014.

Ministerul Transporturilor va beneficia de 8,66 miliarde de lei (6,46 miliarde de lei, respectiv 6,82 miliarde de lei în 2014), iar Ministerul Economiei are un buget de 1,53 miliarde de lei (1,07 miliarde de lei alocat pe 2014, respectiv 1,32 miliarde de lei după rectificări în 2014), potrivit proiectului de buget pentru 2015.

Ministerului Sănătăţii – bugetul scade la 6,73 miliarde de lei (7,97 miliarde de lei, respectiv 7,94 miliarde lei după rectificări în 2014), al Ministerului de Interne la 8,81 miliarde de lei (8,39 miliarde lei şi 9,88 miliarde de lei după rectificări), SCRIE MEDIAFAX.

La Secretariatul General al Guvernului noul plafon este de 6,96 miliarde de lei (7,2 miliarde de lei şi 5,96 miliarde de lei în 2014).

Ministerul Justiţiei va avea un buget de 2,72 miliarde de lei (2,56 miliarde de lei şi 3,1 miliarde de lei în 2014), Ministerul Apărării are alocată suma de 7,36 miliarde de lei (6,8 miliarde de lei iniţial, 7,09 miliarde de lei după rectificări în 2014), în timp ce Ministerul Educaţiei poate cheltui anul viitor cel mult 8,95 miliarde de lei (8,56 miliarde de lei şi 8,8 miliarde de lei în 2014).

Pentru Ministerul de Externe bugetul a fost fixat la 681,5 milioane lei, faţă de 673,27 milioane lei pe 2014 sau 791,8 milioane lei după rectificări.

Ministerul Tineretului şi Sportului va putea cheltui până la 441,6 milioane lei (372,33 milioane lei alocat pe 2014, 383,53 milioane lei după rectificări), iar Ministerul Culturii 537,16 milioane lei (562,58 milioane lei alocat pe 2014, 584,81 milioane lei după rectificări).

Pentru Ministerul Public suma pe 2015 este de 709,28 milioane lei (690,7 milioane lei alocat pe 2014, 908,95 milioane lei după rectificări), informează MEDIAFAX.

Bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi de 22,14 milioane lei, faţă de 25,53 milioane lei alocat pentru 2014 şi suma totală de 23 milioane lei rămasă pe acest an după trei rectificări bugetare.

La Senat plafonul de cheltuieli pentru anul în curs a fost stabilită la 104,7 milioane lei, peste cea de 101,62 milioane lei alocatăă pe 2014 şi cea de 104,17 milioane lei după trei rectificări.

În ceea ce priveşte însă Camera Deputaţilor, bugetul este de 241,7 milioane lei, sub cel de 252,18 milioane lei alocat pe 2014 sau cel rezultat după rectificări, de 242,75 milioane lei.

Serviciul Român de Informaţii va avea 1,39 miliarde lei (1,1 miliarde lei 2014, 1,19 miliarde lei după rectificări, Serviciul de Informaţii Externe 225,38 milioane (195,66 milioane lei alocat pe 2014, 225,21 milioane lei după rectificări), în timp ce Serviciul de Protecţie şi Pază primeşte 148,79 milioane lei (131,74 milioane lei alocat pe 2014, 154,04 milioane lei după rectificări). Bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale însumează 246 milioane lei, faţă de 248,43 milioane lei alocarea pe 2014 şi 259,15 milioane lei după rectificări.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va putea cheltui 65,5 milioane lei (66,23 miioane lei alocat pe 2014, 85,48 milioane lei după rectificări), iar Curtea Constituţională 12,45 milioane lei (14,69 milioane lei alocat pe 2014, 16,1 milioane lei după rectificări).

Pentru Consiliul Legislativ suma totală este de 5 milioane lei (5,52 milioane lei alocat pe 2014, 5,46 milioane lei după rectificări), pentru Curtea de Conturi 203,5 milioane lei (194,86 milioane lei alocat pe 2014, 219,95 milioane lei după rectificări), Consiliul Concurenţei 39,2 milioane lei (64,91 milioane lei alocat pe 2014, 61,81 milioane lei după rectificări), Avocatul Poporului 7,7 milioane lei (5,92 milioane lei alocat pe 2014, 6,06 milioane lei după rectificări).

La CNSAS noul buget este de 11,7 milioane lei (12,76 milioane lei alocat pe 2014, 12,52 milioane lei după rectificări), la CNA de 8,05 milioane lei (8,68 milioane lei alocat pe 2014, 8,52 milioane lei după rectificări), la Agenţia Naţională de Integritate 37,8 milioane lei (19,44 milioane lei alocat pe 2014, 19,33 milioane lei după rectificări), iar la Academia Română de 397 milioane lei (362,23 milioane lei alocat pe 2014, 400,3 milioane lei după rectificări).

Radioul Public a bugetat 192,94 milioane lei (188,78 milioane lei alocat pe 2014, 207,63 milioane lei după rectificări), iar TVR 180 milioane lei (179,96 milioane lei alocat pe 2014, 191,54 milioane lei după rectificări).

În ceea ce priveşte Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, bugetul însumează 10,89 milioane lei (faţă de 263,42 milioane lei alocat pe 2014).

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.

Bugetul a fost construiit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.

Buget 2015: Creştere economică de 2,5%, inflaţie medie anuală de 2,2% şi deficit de 1,8%
     
Bugetul general consolidat pentru anul următor este construit pe o creştere economică de 2,5%, produsul intern brut fiind estimat la 709,681 milioane de lei iar deficitul bugetar la 13,004 milioane de lei, respectiv 1,8% din PIB, potrivit indicatorilor macroeconomici ai construcţiei bugetare publicaţi de Ministerul Finanţelor Publice.

Pentru perioada 2015-2018, deficitele bugetare ESA se vor situa sub 2% din PIB, iar cel structural este estimat să se situeze la 1% din PIB şi să se menţină la acest nivel şi în perioada ulterioară. În 2015, deficitul ESA se va încadra în 1,2% din PIB, scrie Agerpres.

Inflaţia medie anuală luată în calcul la elaborarea bugetului pentru 2015 este 2,2% iar cursul mediu este de 4,42 lei/euro.

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,360 milioane de lei, reprezentând 31,9% din PIB, iar cheltuielile la 239,364 milioane de lei, respectiv 33,7% din PIB.

Numărul şomerilor se va cifra la 465.000 persoane iar câştigul salarial net lunar este prevăzut la 1.758 lei.

Creşterea salariului minim şi majorarea pensiilor şi salariilor din educaţie şi sănătate, prevăzute în proiectul de buget pe 2015
     
Creşterea salariului minim la 975 de lei, de la 1 ianuarie, şi la 1.050 de lei, de la 1 iulie, şi majorarea tuturor pensiilor cu 5%, sunt măsuri care vizează stimularea consumului, concomitent cu asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile de populaţie cu venituri reduse şi se regăsesc în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2015, publicat joi de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

De asemenea, în proiectul de buget pe 2015 este prevăzută creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 350 de lei la 400 lei. Indemnizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi se majorează cu 16%, iar alocaţia pentru susţinerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 de lei se va mări cu 42 lei pentru fiecare copil.

Proiectul mai prevede creşterea alocaţiei de plasament la 600 de lei, precum şi majorarea alocaţiei de hrană pentru adulţi cu dizabilităţi şi persoane vârstnice din centre de asistenţă socială de la 8 lei la 16 lei pe zi.

Restituirea eşalonată a debitelor recuperate de la pensionari şi persoanele aflate în concediu de creştere a copilului, majorarea salariilor personalului din sănătate şi asistenţă socială cu 100 de lei, din ianuarie 2015, exclusiv salariile celor care beneficiază de majorarea salariului minim, precum şi creşterea salariilor personalului didactic cu 5%, de la 1 martie 2015, şi cu încă 5%, de la 1 septembrie 2015, sunt alte măsuri propuse de Executiv pentru anul 2015.

Te-ar mai putea interesa și
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez Axa SA, o tranzacţie care va crea una dintre cele mai mari companii europene......
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu participă la consultările de la Palatul Cotroceni pentru ...
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
România va avea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar, care presupune o creştere de cheltuială salarială, atunci ...
Qatarul va opri livrările de gaze spre UE dacă va fi amendat conform directivei privind diligenţa în materie de durabilitate
Qatarul va opri livrările de gaze spre UE dacă va fi amendat conform directivei privind diligenţa în materie de durabilitate
Qatarul a ameninţat că va opri livrările vitale de gaze spre Uniunea Europeană, dacă statele membre vor pune în aplicare ...