Legea bugetului pe 2024 este construită pe un deficit bugetar cash de 5% şi o inflaţie medie anuală de 6%

BUGET 2024 - Legea bugetului de stat pe 2024 este construită pe un deficit bugetar cash de 5,0 % din PIB, urmând ca până în 2027 nivelul acestuia să se ajusteze cu aproximativ 21 puncte procentuale până la nivelul 2,9% din PIB. A fost luată în calcul creșterea veniturilor bugetare la 33,8 % din PIB, ca urmare a noilor impozite și taxe stabilite în ordonanța trenuleț, cu tendință de creștere în valoare absolută. Cheltuielile bugetare au fost stabilite la 38,8 % din PIB pentru anul viitor, cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință. De asemenea, creşterea economicăa fost estimată pentru anul viitorla 3,4%, iar inflaţia medie anuală la 6%.
Gabriela Ţinteanu - mie, 13 dec. 2023, 14:07
Legea bugetului pe 2024 este construită pe un deficit bugetar cash de 5% şi o inflaţie medie anuală de 6%

BUGET 2024 – Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2024 reprezintă 33,81 % din PIB, acestea scad la 32,57 % din PIB în anul 2025, pentru ca în anul 2027 să înregistreze 31,81 % din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință, de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative, care fac ca acestea să își mărească valoarea nominală, iar cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2024 reprezintă 38,8% din PIB, ajungând la 34,66% în 2027, în scădere ca procent în PIB pentru a reduce deficitul bugetar în mod treptat, arată proiectul legii bugetului de stat postat spre consultanță pe site-ul Ministerului Finanțelor. PIB-ul estimat pentru 2024 este de 1.733,8 miliarde lei.

Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC). PDE a fost inițiată prin propunerea 19 Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE. Conform recomandării formulate de CE și adoptată de Consiliul UE în iunie 2021 țintele de deficit ESA stabilite de Consiliu fiind de 4,4% din PIB pentru 2023.

”Planificarea bugetară pe anul 2024 și estimările pe perioada 2025-2026 își mențin angajamentul de continuare a ajustării deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor. În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2024 este estimat la 4,9 % din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2027 la 2,9% din PIB, respectiv o reducere de 2,0 puncte procentuale față de anul 2024. Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2024 la valoarea de 5,0 % din PIB”, se arată în proiectul legislativ.

În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016 de la OTM (obiectivul pe termen mediu)  stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB), se va menține pe tot orizontul de referință, dar continuă să se ajusteze și în anul 2024, cu 1,1 puncte procentuale față de 2023, pentru ca în anul 2027 să înregistreze 2,9% din PIB. Raportul de convergență al BCE privind în perspectivă, recomandă că deși politica bugetară ar trebui să fie în continuare caracterizată de agilitate în răspunsul său la evenimentele extreme și având în vedere situația geopolitică, este esențial ca țările membre să mențină poziții fiscale solide și sustenabile.

Proiectul legii bugetului se bazează pe o creștere economică de 3,4% în anul 2024, mai mare decât în anul 2023, de 2,0 %. Legiuitorul subliniază că are de-a face cu un spațiu de manevră limitat în condițiile deficitelor gemene, necesității adoptării de măsuri pentru susținerea categoriilor vulnerabile și ale înăspririi condițiilor de finanțare a datoriei publice. Deficitul de cont curent estimat pentru 2024 este de 6,9%.

Creșterea economică pentru anul 2024 este estimată la 3,4% cu contribuția următorilor factori:

Cererea internă va constitui elementul principal prin componenta investițională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,5%), efect al dezvoltării unor proiecte importante de investiții publice și private, concomitent cu o majorare a consumului final, uşor sub cea a produsului intern brut, respectiv 3,3%.

Pe latura ofertei, construcțiile vor continua să fie cel mai dinamic sector cu o majorare a Valorii Adăugate Brute de 7,1%, bazată în principal pe atragerea şi utilizarea eficientă a fondurilor europene. Sectorul terțiar va avea la rândul său un aport pozitiv la avansul economic cu un spor de 3,5%. Pentru industrie s-a prevăzut o creştere modestă a valorii adăugate brute, respectiv de 1,2%, în condiţiile menţinerii unui context geopolitic incert.

Numărul total al şomerilor este estimat la 215.000 persoane iar câştigul salarial mediu net la 4.733 lei.

 

Te-ar mai putea interesa și
Piața suplimentelor alimentare din România va ajunge la la peste 670 de milioane de euro, în 2024
Piața suplimentelor alimentare din România va ajunge la la peste 670 de milioane de euro, în 2024
Un român cheltuiește, în medie, 35,42 euro pe suplimente alimentare față de 89 de euro cât este consumul pe cap de locuitor în Europa, potrivit unui studiu Cegedim, publicat de Type Nature,......
Aeroportul Otopeni va avea sălile de aşteptare dotate cu banchete noi, de 1,85 milioane lei
Aeroportul Otopeni va avea sălile de aşteptare dotate cu banchete noi, de 1,85 milioane lei
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) vrea să achiziţioneze 450 de banchete pentru pasageri, cu 1,85 milioane ...
Chisăliţă, Asociaţia Energia Inteligentă: UE riscă majorarea importului de gaze mai scumpe, pentru a câştiga încrederea SUA
Chisăliţă, Asociaţia Energia Inteligentă: UE riscă majorarea importului de gaze mai scumpe, pentru a câştiga încrederea ...
Uniunea Europeană (UE) ar putea importa mai multe gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, pentru a reduce deficitul comercial ...
Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă contractată pentru Neptun Deep, a ajuns la Constanţa
Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă contractată pentru Neptun Deep, a ajuns la Constanţa
Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă contractată pentru Neptun Deep, a ajuns la Constanţa, ...