Bugetele pentru educaţie din 8 ţări UE, în scădere din cauza crizei. România, creştere în 2011-2012

Investiţiile în educație au scăzut, ca urmare a crizei, în opt dintre statele UE, printre care Ungaria, Italia, Spania şi Portugalia, în timp ce România se numără printre ţările unde bugetele pentru învățământ s-au micşorat în perioada 2010-2011 şi au crescut apoi, în 2011-2012, potrivit CE.
Economica.net - joi, 21 mart. 2013, 20:14
Bugetele pentru educaţie din 8 ţări UE, în scădere din cauza crizei. România, creştere în 2011-2012

România este şi pe lista celor 10 ţări în care scăderea bugetului a dus la reducerea personalului didactic.

Informaţiile sunt cuprinse într-un studiu al Comisiei Europene (CE) privind impactul crizei asupra bugetelor pentru învățământ începând din 2010, dat publicităţii joi.

Potrivit studiului, au fost impuse reduceri de peste 5% în Grecia, Ungaria, Italia, Lituania și Portugalia, în timp ce în Estonia, Polonia, Spania și Regatul Unit (Scoția) s-au înregistrat scăderi de 1 până la 5%. Cu toate acestea, cinci state membre și-au crescut cheltuielile pentru învățământ cu peste 1%: Austria, Danemarca, Luxemburg, Malta și Suedia, precum și zona germanofonă din Belgia. Germania și Țările de Jos nu au furnizat date pentru perioada începând din 2010, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Tendințele cheltuielilor variază în alte state membre, unele crescându-și bugetele într-un an pentru ca apoi să le scadă în următorul sau invers. Belgia (comunitatea francofonă), Cipru, Letonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Slovenia și Regatul Unit (Țara Galilor), precum și viitorul stat membru Croația au mărit bugetul alocat educației în perioada 2010-2011, dar l-au redus apoi în perioada 2011-2012. În Bulgaria, Republica Cehă, România și Slovacia, situația a fost inversă, bugetele pentru învățământ scăzând în perioada 2010-2011, ca să crească în perioada următoare. Comunitatea flamandă din Belgia și-a păstrat buget stabil în ambii ani, conform sursei citate.

„Este o perioadă dificilă pentru bugetele naționale, dar avem nevoie de o abordare coerentă a investițiilor publice în educație și formare profesională, pentru că acestea sunt esențiale pentru viitorul tinerilor noștri și pentru o redresare economică durabilă pe termen lung. Dacă statele membre nu reușesc să investească în mod corespunzător în modernizarea educației și a competențelor, vom rămâne și mai mult în urma concurenților noștri la nivel mondial și va fi și mai greu să combatem șomajul în rândul tinerilor”, a declarat Androulla Vassiliou, comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, citată în comunicat.

Acelaşi studiu a analizat finanțarea la toate nivelurile de învățământ, de la educația preșcolară la învățământul terțiar, în 35 de sisteme de învățământ naționale și regionale. Acesta arată că, în 2011 și 2012, salariile și indemnizațiile profesorilor au fost reduse sau înghețate în 11 țări (Bulgaria, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia și Spania). Salariile profesorilor reprezintă peste 70 % din bugetele pentru învățământ.

CE mai menţionează în studiu că micşorarea bugetelor a dus, de asemenea, la reducerea personalului didactic în 10 state membre (Bulgaria, Cipru, Estonia, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, România și Regatul Unit).

„În egală măsură cu impactul crizei, și scăderea numărului de studenți a fost un factor determinant pentru reducerile de personal. Există însă și vești bune; astfel, finanțarea pentru formarea cadrelor didactice a crescut în 18 țări europene, o evoluție importantă, dată fiind legătura dintre calitatea predării și rezultatele studenților”, se mai arată în comunicat.

Conform aceleiaşi cercetări, în majoritatea țărilor, în 2011 și 2012, sprijinul acordat de sectorul public elevilor și studenților sub formă de subvenții, împrumuturi și alocații familiale nu a fost afectat. Opt state membre (Austria, Germania, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg și Portugalia) oferă sprijin financiar specific pentru șomeri sau pentru persoanele cu un nivel scăzut de calificare, pentru a le ajuta să-și îmbunătățească sau să-și actualizeze calificările. În majoritatea cazurilor, aceste investiții sunt cofinanțate prin Fondul social european.

CE a evaluat în acest studiu 25 de state membre. Germania și Olanda nu au furnizat date pentru perioada începând din 2010.

Te-ar mai putea interesa și
Finanțarea deficitului bugetar ne crește dobânda la credite. Lichiditatea din piața bancară a scăzut și ROBOR și-a reluat creșterea
Finanțarea deficitului bugetar ne crește dobânda la credite. Lichiditatea din piața bancară a scăzut și ROBOR și-a ...
În ultimele 10 zile, ROBOR la 3 luni și cel la 6 luni a crescut cu 20 de puncte de bază, semn că bancile au împrumutat destul de mult statul pentru finanțarea deficitului bugetar, lichiditatea......
Surpriză de proporții la alegerile prezidențiale, turul 1: După numărarea a peste 60% din voturile din țară, Călin Georgescu este pe pimul loc
Surpriză de proporții la alegerile prezidențiale, turul 1: După numărarea a peste 60% din voturile din țară, Călin ...
Candidatul independent Călin Georgescu este pe pe primul loc în preferințele alegătorilor in țară după numărarea ...
Referendumul din București a trecut în favoarea lui Nicușor Dan. Primarul solicită Parlamentului să țină cont de voința bucureștenilor
Referendumul din București a trecut în favoarea lui Nicușor Dan. Primarul solicită Parlamentului să țină cont de voința ...
Votul de la referendumul local trebuie confirmat de Parlament, iar partidele politice nu pot să ignore voinţa a 500.000 ...
EXIT POLL Alegeri prezidenţiale. Cine merge în turul al doilea – Primele reacţii (UPDATE)
EXIT POLL Alegeri prezidenţiale. Cine merge în turul al doilea – Primele reacţii (UPDATE)
Rezultate alegeri 2024 - EXIT POLL. Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi merg în turul al doilea, conform principalelor institute ...