Bugetul Capitalei scade cu peste 478 de milioane de lei

Proiectul privind rectificarea negativă a bugetului Capitalei a fost aprobat cu 27 de voturi „pentru” şi opt abţineri, la şedinţă fiind prezenţi 35 de consilieri. Abţinerile au fost în rândul consilierilor PDL.

Astfel, bugetul din acest an al Capitalei se rectifică în minus cu 478.643.540 de lei.

Potrivit proiectului aprobat de consilierii municipali, au fost diminuate veniturile mai multor instituţii, printre care aparatul Primăriei Municipiului Bucureşti, Administraţia Străzilor Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, precum şi alte instituţii de cultură.

Astfel, din cei peste 478 de milioane de lei, 430 de milioane de lei au fost luaţi din bugetul pentru activitatea proprie a Primăriei Capitalei, 23 de milioane de la Administraţia Străzilor, capitolul reparaţii curente, 14,9 milioane de lei din bugetul ALPAB şi 4,13 milioane de lei de la Administraţia Cimiterelor şi Crematoriilor Umane.

Alţi 6,79 de milioane de lei au fost luaţi la rectificare din bugetele Administraţiei Grădina Zoologică şi Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, dar şi din bugetele teatrelor Nottara, Ţăndărică, Metropolis şi Masca.

Potrivit proiectului de hotărâre, pentru reducerea cheltuielilor din bugetul municipalităţii a fost prevăzută iniţial şi duminuarea bugetelor RADET cu 46,5 milioane de lei şi RATB cu 38,9 milioane de lei.

Consilierii generali nu au fost însă de acord cu reducerea bugetelor celor două regii de la capitolul subvenţii, proiectul de rectificare negativă fiind votat cu un amendament propus de grupul USL.

Astfel, potrivit amendamentului votat înainte de aprobarea rectificării bugetare, bugetele RADET şi RATB nu se diminează cu sumele respective şi rămân aşa cum au fost votate la începutul anului.

De asemenea, suma de investiţii pentru lucrările la obiectivul „Străpungerea Buzeşti-Berzei-Uranus” a fost suplimentată cu 20 de milioane de lei, de la 65.012.000 de lei la 85.012.000 lei.

Sumele care nu au fost tăiate din bugetele RADET şi RATB vor fi asigurate pe măsură ce Ministerul Finanţelor virează bani Capitalei din cotele defalcate pe impozite şi taxe. În cazul în care acestea nu vor fi achitate în totalitate, ele vor fi înregistrate ca datorie şi plătite în primele luni ale anului viitor.

Primarul general Sorin Oprescu a declarat, după aprobarea rectificării negative a bugetului Capitalei, că subvenţiile RADET şi RATB nu sunt afectate, cetăţenii urmând să beneficieze de „aceeaşi protecţie pe care au avut-o şi o vor avea”.

Edilul a mai spus că suplimentarea sumelor pentru investiţii la obiectivul „Străpungere Berzei-Buzeşti-Uranus” a fost necesară pentru că lucrările au fost deja făcute.

„Cetăţenii beneficiază de aceeaşi protecţie de care vor beneficia în continuare, subvenţiile RADET şi RATB nu sunt afectate. Unele investiţii au primit bani pentru lucrările care au fost făcute”, a precizat Oprescu.

În cazul datoriei cu care ar putea rămâne municipalitatea, reprezentanţii Primăriei Capitalei speră ca aceasta să fie stinsă înainte de încheierea anului sau dacă Guvernul îşi va onora promisiunea de a plăti municipalităţii banii pe care-i datorează de la Stadionul „Lia Manoliu”.

Edilul Capitalei a mai spus că, aşa cum a făcut şi până acum, va solicita Guvernului plata acestei datorii.

Prima rectificare negativă a bugetului Capitalei a fost aprobată de consilierii generali în 29 noiembrie. Atunci, bugetul din acest an al Capitalei a fost rectificat atât la venituri, cât şi la cheltuieli în minus cu suma de 178.609.000 de lei. Rectificarea negativă nu a afectat subvenţiile RADET şi RATB.

Municipalitatea arăta în raportul de specialitate al proiectul de hotărâre că o cauză care a dus la rectificarea negativă a bugetului este „neîncasarea semnificativă a cotelor din impozitul pe venit” în primele zece luni ale anului.

Totodată, municipalitatea preciza că, din motive economice obiective, nu au putut fi valorificate unele active financiare şi nefinanciare la nivelul planificat iniţial, fiind vorba în primul rând de cabinetele medicale, amenzile de la Poliţia Locală şi veniturile ce urmează să fie recuperate de la persoanele care au beneficiat de consolidarea locuinţelor din fonduri de la bugetul de stat şi bugetul local.

Tot printre motivele prezentate în raportul de specialitate al proiectului se află şi „neîncasarea semnificativă a veniturilor de la bugetul de stat în anul 2012”, printre care cea mai importantă este participarea Guvernului la finanţarea Stadionului Naţional.

Municipalitate are în vedere „schimbarea drastică a politicii de venituri proprii, începând chiar din anul 2013, în paralel cu restituirea unităţii financiare şi patrimoniale a Bucureştiului, prin înlăturarea neajunsurilor de fond ale bazei legale de venituri acordată în prezent de lege Municipiului în raport cu sectoarele Capitalei.”

Bugetul Capitalei pentru 2012 a fost aprobat la sfârşitul lunii martie de consilierii generali, fiind în valoare de peste 4,6 miliarde de lei, aproape egal cu cel din 2011, când a fost de 4,5 miliarde de lei.

Sursele bugetului local al Capitalei sunt constituite din venituri proprii reprezentând impozite, taxe şi alte venituri locale şi cotele defalcate din impozitul de venit, sume de la bugetul de stat, împrumuturi, venituri proprii ale instituţiilor, sume din fonduri europene.

În bugetul Capitalei cheltuielile de personal reprezintă aproximativ 7,5 procente, cheltuielile cu bunurile şi serviciile reprezintă 28,45 la sută, subvenţiile diferitelor regii sunt 22,15 la sută, iar cheltuielile de investiţii reprezintă aproximativ 30 la sută. Datoria publică a municipalităţii reprezintă aproximativ cinci procente din buget.