Preşedintele Francois Hollande, care a promis că va echilibra bugetul de stat până la sfârşitul mandatului său, în 2017, propune astfel cel mai auster buget din istoria recentă a ţării, după ce declarase în septembrie că şi-a autoimpus un termen de doi ani pentru revigorarea economiei franceze, notează WSJ.com.
Premierul Jean-Marc Ayrault a declarat vineri, la Paris, că Franţa şi-a menţinut ţintele de deficit bugetar şi creştere economică pentru anul viitor prin creşterea taxelor percepute de la cei mai bogaţi 10% dintre locuitori şi de la marile companii, potrivit Bloomberg.
„Într-adevăr, le cerem celor mai bogaţi 10%, în special vârfului de 1%, să facă un efort. Marile companii din componenţa indicelui CAC-40 plătesc mai puţin decât micile companii, uneori chiar deloc. Deci, le cerem să facă un efort”, a afirmat Ayrault.
Potrivit documentelor prezentate la şedinţa de vineri a guvernului de la Paris, citate de WSJ.com, cabinetul anticipează că veniturile adunate de stat din taxele pe veniturile populaţiei vor creşte anul viitor cu 23%, în timp ce încasările atrase de la companii vor avansa cu aproape 30%.
Măsurile de austeritate ar putea accentua problemele economice ale ţării, care nu a mai înregistrat creşteri ale Produsului Intern Brut de nouă luni şi se luptă cu un şomaj care persistă la peste 10%.
Bugetul pentru 2013 prevede o creştere economică de 0,3% în acest an, urmată de un avans de 0,8% anul viitor.
Datoria de stat a Franţei se cifrează la 91% din PIB, potrivit celor mai recente date, care vizează soldul la jumătatea anului, faţă de 86,2% la jumătatea anului trecut.
Bugetul pentru anul viitor vizează reducerea deficitului cu aproximativ 30 miliarde euro în 2013, obiectiv considerat de unii analişti drept prea ambiţios pentru o perioadă de stagnare economică. Pe lângă cele 20 miliarde euro din majorări de taxe, Parisul speră să economisească alte 10 miliarde euro prin îngheţarea sau reducerea cheltuielilor publice.
În zona taxării populaţiei, persoanele cu venituri mai mari de 150.000 euro pe an vor plăti 45% la stat, iar cele cu peste 1 milion de euro trebuie să vireze către Fisc 75% din încasări, măsuri cu un efect combinat estimat la 500 milioane euro.
Totodată, Franţa va introduce taxe mai mari pe dividende şi alte profituri obţinute din investiţii şi va elimina sau reduce o parte din deducerile fiscale.
Reducerea de taxă aplicată dobânzilor la liniile de finanţare contractate de companii va fi de asemenea micşorată, iar excepţia curentă pe impozitarea câştigurilor de capital din anumite tipuri de tranzacţii cu acţiuni va fi înlăturată. Per total, aceste măsuri ar trebui să suplimenteze veniturile statului francez cu 6 miliarde euro.