Bugetul Ponta, la mâna meteorologilor. Dacă plouă, trăim bine

Guvernul are o ţintă de creştere economică reală de 1,6% în acest an, după ce tocmai a anunţat o cvasi-stagnare pentru anul trecut la 0,2%. Pe un avans de 1,6% a produsului intern brut (PIB), guvernul a construit un proiect de buget ambiţios, cu venituri, dar mai ales cheltuieli, semnificativ mai mari, în condiţiile în care este încorsetat de obligaţia de a ţine deficitul mic. Se bazează pe ploaia care va ajuta agricultura şi pe un consum mult mai mare.

Evoluţia economică de anul trecut a fost mult sub aşteptările iniţiale ale oficialilor, aşa cum vom arăta mai jos. E ceva diferit în 2013?

Din punct de vedere al Statisticii, un PIB mai mic în anul anterior îţi oferă o bază mai bună pentru creştere în anul curent, pentru că nu există nicio performanţă greu de egalat. Dar să vedem pe ce se bazează guvernul.

Strategia fiscal-bugetară pentru 2013-2015 începe cu un obiectiv cel puţin discutabil din punct de vedere economic: „Asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economică sustenabilă prin creşterea cu 15 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat”. Statul anunţă contribuabilii că ia mai mulţi bani din economie, prin taxe şi impozite, şi de la bănci, în defavoarea mediului privat, pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă.

2013, anul în care se va consuma mult

Ca să ajungă la creşterea economică de 1,6%, guvernul se aşteaptă la o contribuţie de 2,5 procente din cererea internă, faţă de 0,9 procente în 2012. În fond, sunt bani mai mulţi pentru salariile de la stat. Contribuţia consumului final ar ajunge să crească de la 0,1 pp în 2012 la 1,7 pp în acest an: contribuţia consumului privat va creşte, la fel ca cea consumului statului.

Exporturile nete vor avea o pondere negativă mai mare ca anul trecut la formarea creşterii economice: de la -0,7 pp la -0,9 pp. Asta pentru că impactul importurilor de produse şi servicii va creşte puternic, pe fondul creşterii consumului. Concomitent, şi exporturile vor aduce o pondere pozitivă la creşterea PIB, cu 0,4 pp, după ce anul trecut au avut un impact pozitiv, pentru prima oară în ultimii ani, cu -0,7 pp.

Formarea brută de capital fix va avea o pondere de 1 pp la creşterea PIB, mai mică decât anul trecut cu 0,6 pp, în condiţiile în care guvernul a scăzut fondurile alocate investiţiilor, pe care promite, însă, să le facă mai eficiente.

Creşterea economică e meteosensibilă

Pe ramuri de activitate, contribuţia industriei pentru anul în curs va fi de 0,2 pp, faţă de 0,1 pp în 2012. Vedeta va fi sectorul agricol. Guvernul se aşteaptă ca după un 2012 dezastruos, în care agricultura a avut o contribuţie negativă de 1,5 pp la creşterea economică, 2013 să aducă o creştere de 0,4 pp. Pentru creşterea economică aşteptată, guvernul speră ca anul 2013 să fie unul cu ploaie, în condiţiile în care anul trecut România nu a dezvoltat sisteme de irigare formidabile. Mai mult, recolta slabă a lovit şi în inflaţie, care s-a dus la 5% la sfârşitul anului, peste ţinta BNR de 3%. Ca de obicei, alimentele au dat peste cap aşteptările oficilalilor, în condiţiile în care 37% din cheltuielile românilor se duc pe mâncare.

Serviciile şi impozitele nete pe produs vor avea ponderi mai mici în creşterea PIB faţă de anul trecut cu 0,5 pp, repsectiv 0,2 pp, faţă de 0,8 pp, respectiv 0,6 pp în 2012.

Creşterea estimată de guvern ar trebui să vină într-un an în care zona euro, principalul partener comerical al României, va fi în recesiune, alături de multe alte state ale Uniunii Europene.

Analiştii nu cred într-o creştere economică importantă în 2013

Analiştii Băncii Comerciale Române cred că economia României va creşte cu 1% în 2013, UniCredit prognozează un avans de 1,3%, pe fondul unui consum privat cu o creştere modestă. Cei de la ING sunt mai pesimişti şi au revizuit ţinta de la 1,6% la un avans neglijabil al PIB de 0,5%.

Prognozele oficiale, mereu prea optimiste şi greşite

În 2011, FMI considera că în 2012 produsul intern brut al României va creşte în termeni reali cu 4,4%, prognoză ce a fost apoi revizuită la 3,5%, apoi la 1,8-2,3%, pentru ca în iarna anului trecut să se răzgândească şi să modifice ţinta de creştere la 1,5-2%. S-a hotărât, în cele din urmă, pentru un plus de 0,9% în 2012, după cum ECONOMICA.NET scria aici. În cele din urmă, guvernul a confirmat că economia mai degrabă a stagnat anul trecut, cu un plus de doar 0,2% – cifre preliminare, supuse revizuirii (în general, în jos).

Pentru comparaţie, BCR estima că România va încheia anul 2012 cu o creştere în marja 0-0,2% a PIB, prognoză confirmată. ING avea în vedere o stagnare a economiei, în timp ce UniCredit avea în vedere o creştere de 0,2%.

La începutul acestui an am aflat şi că evoluţia economică relativ bună din 2011 (avans de 2,5%) n-a fost chiar aşa şi în realitate. Institutul Naţional de Statistică a greşit calculele cu o marjă imensă, de 3,7% pe sume nominale. În acelaşi timp, deflatorul a fost redus pentru a nu fi afectată creşterea economică reală, însă despre ce s-a întâmplat, de fapt, cu datele statistice pe 2011 vom afla când Comisia Europeană îşi va finaliza ancheta.

Pentru 2013, scenariul revizuirii continue în jos a prognozelor de creştere economică se repetă. În prognoza de primăvară din 2012, FMI trecuse în dreptul României o creştere de 3% în 2013. În toamnă, s-a mai tăiat un pic până la 2,5%. Încrederea în creşterea economică din acest an s-a mai erodat un pic chiar în ultimele două săptămâni. Când a prezentat schiţa de buget pe înţelesul tuturor într-un discurs similar cu cel al preşedintelui SUA despre „starea naţiunii”, premierul Victor Ponta era ceva mai optimist decât acum. Creşterea reală a PIB în acest an era estimată la 1,8%, pentru ca după ce funcţionarii FMI au ajuns la Bucureşti, proiectul de buget să fie bazat pe o proiecţie de + 1,6% la PIB – o estimare conservatoare, după cum notează guvernul.

Statul vrea venituri mari în 2013. Are cheltuieli pe măsură

Creşterea economică e importantă pentru că doar de la bugetul de stat cheltuielile vor creşte cu 10% în acest an, cheltuieli care ar trebui să fie susţinute de încasări mai mari ale statului cu 6,4%. Creşterile de salarii pentru bugetari trebuie susţinute de venituri în creştere, din venituri mai mari la buget, din moment ce deficitul bugetar este fixat la 2,1% din PIB, aşa cum ECONOMICA.NET scria aici.

Pentru creşterea veniturilor bugetare, guvernul a hotărât să crească taxele, de la cele locale, la cele pentru microîntreprinderi (prin trecerea la impozitarea profitului la taxarea obligatorie a venitului) şi companiile care activează în energie. În programul de guvernare, actualul executiv îşi asumase scăderea taxelor şi impozitelor în următorii patru ani, de la cele pe muncă (CAS), la cele pe consum (TVA la alimente) sau venit şi profit (cote diferenţiate, cu pragul maxim la 16%).

Foarte important pentru guvern şi pentru echilibrul finanţelor gestionate de acesta este să reuşească să dubleze încasările din fonduri europene, aşa cum şi-a asumat în buget.