Criza preţului petrolului se apropie de vistieria statului român

Agenţia Naţională de Resurse Minerale a colectat, în primele nouă luni ale lui 2015, redevenţe de 910 milioane de lei de la firmele ce exploatează rezerve minerale şi de hidrocarburi în România, din care 744 milioane de lei reprezintă taxa pe exploatările de hidrocarburi, potrivit datelor furnizate ECONOMICA.NET de către Agenţie. În tot anul 2014, totalul redevenţelor colectat în România a fost de 1,55 miliarde de lei, din care sectorul petrolier şi-a acontat 1,36 miliarde de lei.

Peste jumătate din cele 910 milioane de lei – 496 de milioane de lei – reprezintă redevenţă încasată de la firmele care exploatează gaze naturale, adică Petrom, Romgaz, Amromco, Stratum Energy şi Foraj Sonde Craiova. Producţia de gaze a României, în primele trei trimeste ale anului trecut, a fost de 8,5 miliarde de metri cubi.

Din petrol, statul a colectat taxe de 248 de milioane de lei, corespunzător unei producţii de 2,918 milioane de tone, majoritatea covârşitoare a acestei sume revenindu-i Petrom. Alte firme care mai plătesc redevenţe pe explotarea de ţiţei sunt Stratum Energy, Romgaz şi Amromco.

Per total, Petrom asigură circa 65% din redevenţele colectate din exploatarea de hidrocarburi în România. Taxele pe care statul român le colectează de la companii s-au redus, an de an, din cauza scăderii barilului de ţiţei de pe pieţele internaţionale. Cuantumul redevenţelor plătite în România de firmele ce exploatează ţiţei se calculează ca procent din valoarea producţie, raportată la preţurile internaţionale, cu o întârziere de 3 luni. Or, din vara lui 2014 şi până în prezent, barilul de petrol a pierdut 75% din valoarea sa. Redevenţele nu s-au redus în acelaşi cuantum, tocmai din pricina acelui trimestru de întârziere cu care ANRM calculează nivelul taxelor de plătit.

În ceea ce priveşte resursele minerale, ANRM a strâns 166,5 milioane de lei. Principalele firme plătitoare sunt Complexul Energetic Oltenia (lignit), Societatea Naţională a Apelor Minerale, Holcim (nisip şi agregate), Van Oord Dredging and MarineContractorBV Rotterdam Sucursala Constanţa, firma olandeză care a lărgit cu un kilometru digul din Constanţa şi Carpat Cement Holding (nisip şi agregate).

Resursele de subsol ale României aparţin statului român. Pentru exploatarea lor lor, firmele plătesc o taxă – redevenţă – pe toată durata concesiunii. Redevenţa se plăteşte trimestrial.

Taxarea resurselor creşte

Potrivit unui studiu Deloitte făcut, anul trecut, la cererea Federației Patronale de Petrol și Gaze privind nivelul comparativ al taxării europene pe exploatarea resurselor de petrol, actualizat recent, cota medie efectivă de impozitare a veniturilor producătorilor de hidrocarburi din România s-a majorat accentuat în ultimii doi ani Astfel, de la 13,9% la finalul lui 2013, s-a ajuns la 15% la sfârșitul lui 2014, respectiv 15,7% la jumătatea lui 2015. În acelaşi timp, la nivel european, taxarea s-a redus, de la 12,2% la sfârșitul lui 2013 la 11,7% la finalul anului trecut.

Potrivit documentului citat, cota efectivă de impozitare a activității upstream în Europa a scăzut de la 12,2% la sfârșitul lui 2013, la 11,7% la sfârșitul lui 2014, evoluție explicată de scăderea bazei de impozitare, ca urmare a ieftinirii țițeiului, dar și de măsurile legislative adoptate în unele state europene pentru a reduce povara fiscală asupra companiilor din domeniu, în scopul încurajării investițiilor.

„Pentru calculul cotei medii pentru upstream în România au fost luate în considerare, pe lângă redevențele petroliere, impozitul pe construcții speciale, impozitul pe țiței din producția internă, impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale și impozitul din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale”, se arată în studiul Deloitte, care este o reactualizare a unui studiu similar publicat de compania de consultanță în februarie anul acesta.