Bugetul UE: Comisia propune investiţii de 9,2 miliarde de euro în primul program digital

Prin adoptarea Strategiei privind piaţa unică digitală, CE a instituit un cadru de reglementare adaptat erei digitale. Pe lângă această strategie, se spune în comunicat, trebuie să se asigure finanţare şi investiţii la fel de ambiţioase în programul ‘Europa digitală’ pentru îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale a UE, precum şi pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor digitale strategice ale Europei. Aceste capacităţi-cheie vizează calculul de înaltă performanţă, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi competenţele digitale avansate, asigurându-se utilizarea pe scară largă şi accesibilitatea acestora în toate sectoarele economiei şi ale societăţii, atât de către întreprinderi, cât şi de către sectorul public.

‘Piaţa unică digitală oferă cadrul juridic necesar pentru ca cetăţenii şi întreprinderile să beneficieze pe deplin de transformarea digitală. Scopul nostru a fost să propunem un buget al UE care să fie adaptat provocărilor viitoare: transformarea digitală este luată în considerare în toate propunerile, de la transporturi, energie şi agricultură la asistenţă medicală şi cultură. Pentru a consolida această abordare, propunem astăzi sporirea investiţiilor în inteligenţa artificială, calculul de înaltă performanţă, securitatea cibernetică, competenţele şi guvernarea electronică – toate identificate de liderii UE ca domenii-cheie pentru competitivitatea viitoare a UE’, a declarat vicepreşedintele pentru piaţa unică digitală, Andrus Ansip.

La rândul său, comisarul pentru economie digitală şi societate digitală, Mariya Gabriel, a apreciat că ‘primul program digital paneuropean reprezintă un pas important în consolidarea poziţiei de lider mondial deţinută de Europa în ceea ce priveşte transformarea digitală’.

‘Vom investi în capacităţi digitale strategice, cum ar fi inteligenţa artificială, calculul de înaltă performanţă şi securitatea cibernetică şi, ca în cazul tuturor iniţiativelor noastre digitale, vom acorda un loc central cetăţenilor europeni în cadrul programului. Unul dintre principalii piloni ai programului constă în investiţii care să le permită cetăţenilor noştri să dobândească competenţele digitale avansate de care au nevoie pentru a avea acces la cele mai recente tehnologii digitale şi a le utiliza în mod corespunzător’, a spus Mariya Gabriel.

Propunerea Comisiei vizează cinci domenii: supercalculatoarele, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi încrederea, competenţele digitale, asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale la nivelul întregii economii şi societăţi.

În domeniul supercalculatoarelor, se vor acorda 2,7 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în vederea dezvoltării şi consolidării facilităţilor de calcul de înaltă performanţă şi de prelucrare a datelor în Europa, lucru esenţial pentru dezvoltarea a numeroase domenii – de la asistenţa medicală şi energia din surse regenerabile până la siguranţa auto şi securitatea cibernetică.

Această finanţare va asigura astfel o utilizare mai eficace şi mai largă a calculului de înaltă performanţă, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, inclusiv la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. Programul Europa digitală va avea ca obiectiv să dezvolte o infrastructură de talie internaţională în materie de supercalculatoare şi de prelucrare a datelor, care să fie dotată cu capacităţi exascale (un miliard de miliarde sau 1018 calcule pe secundă) până în exerciţiul financiar 2022/2023, precum şi cu capacităţi post-exascale până în exerciţiul financiar 2026/2027, astfel încât UE să dispună de propriile resurse independente şi competitive în materie de tehnologii, să atingă excelenţa în materie de aplicaţii şi să extindă disponibilitatea şi utilizarea calculului de înaltă performanţă.

Iniţiativele planificate se vor baza pe strategia europeană privind supercalculatoarele, care va ajuta UE să avanseze în numeroase domenii, de la asistenţa medicală şi energia din surse regenerabile până la siguranţa vehiculelor şi securitatea cibernetică.

În cazul inteligenţei artificiale, sunt prevăzute 2,5 miliarde de euro pentru favorizarea răspândirii inteligenţei artificiale în întreaga economie şi societate europeană. Acest buget se bazează pe abordarea europeană privind inteligenţa artificială, prezentată la 25 aprilie 2018: scopul este stimularea investiţiilor pentru valorificarea la maximum a inteligenţei artificiale, ţinându-se cont în acelaşi timp de transformările socioeconomice pe care le cauzează aceasta şi asigurându-se un cadru etic şi juridic adecvat.

Programul Europa digitală va facilita accesul autorităţilor publice şi al întreprinderilor, în special al celor de mici dimensiuni, la instalaţiile de testare şi experimentare a inteligenţei artificiale în statele membre, în timp ce consolidarea investiţiilor în cercetare şi inovare în cadrul programului Orizont Europa îi va permite UE să se menţină în prima linie în ceea ce priveşte progresele ştiinţifice şi tehnologice în materie de inteligenţă artificială. Comisia propune crearea unor ‘biblioteci europene’ comune de algoritmi care să fie accesibile tuturor, cu ajutorul căreia sectorul public şi sectorul privat să identifice şi să achiziţioneze soluţia cea mai adecvată pentru nevoile lor. La nivelul întregii Uniuni se vor crea platforme deschise şi se va acorda acces la spaţii de date industriale pentru inteligenţa artificială în cadrul centrelor de inovare digitală, care vor oferi instalaţii de testare şi informaţii întreprinderilor mici şi inovatorilor de la nivel local.

În domeniul securităţii cibernetice şi a încrederii, se vor investi 2 miliarde de euro în protejarea economiei digitale, a societăţii şi a democraţiilor Uniunii, prin promovarea apărării cibernetice şi a sectorului securităţii cibernetice din UE, prin finanţarea de echipamente şi infrastructură de ultimă generaţie în domeniul securităţii cibernetice, precum şi prin sprijinirea dezvoltării competenţelor şi a cunoştinţelor necesare. Propunerea se bazează pe o gamă largă de măsuri privind securitatea cibernetică prezentate în septembrie 2017, precum şi pe primul act legislativ adoptat la nivelul UE privind securitatea cibernetică, care a intrat în vigoare în mai 2018.

În cazul competenţelor digitale, prin alocarea unei sume de 700 de milioane de euro, se va garanta că forţa de muncă actuală şi viitoare va avea posibilitatea de a dobândi cu uşurinţă competenţe digitale avansate prin cursuri de formare şi stagii de pregătire la locul de muncă pe termen lung şi pe termen scurt, indiferent de statul membru de reşedinţă al participanţilor. În cadrul programului Europa digitală, centrele de inovare digitală vor desfăşura programe specifice menite să ajute întreprinderile mici şi mijlocii şi administraţiile publice să ia măsurile necesare pentru ca personalul lor să dobândească competenţele avansate necesare pentru a putea avea acces la noile posibilităţi pe care le oferă calculul de înaltă performanţă, inteligenţa artificială şi securitatea cibernetică.

Asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale la nivelul întregii economii şi societăţi: prin alocarea a 1,3 miliarde de euro se va asigura transformarea digitală a administraţiei publice şi a serviciilor publice şi interoperabilitatea acestora în Uniunea Europeană şi se va facilita accesul la tehnologii şi know-how pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri. Centrele de inovare digitală vor avea rolul de ‘ghişee unice’ pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi administraţiile publice, oferind acces la expertiză tehnologică şi la facilităţi de experimentare, precum şi consiliere pentru o mai bună evaluare a interesului economic al proiectelor de transformare digitală.

Va fi susţinută o reţea de centre de inovare digitală, asigurându-se cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă. Centrele de inovare digitală reprezintă la ora actuală unul dintre principalele elemente ale strategiei de digitalizare a industriei europene.