Bulevardul din Bucureşti cu cele mai valoroase clădiri care se prăbuşesc în caz de cutremur major

„Riscul seimic rămâne principala cauză pentru abandonul sau depopularea clădirilor din centrul istoric al
Bucureștiului. Din cauza procedurilor netransparente și greoaie, locuitorii preferă să abandoneze clădirile decât să le consolideze”, se arată în raportul citat. 

Iar unul dintre marile bulevarde ale Bucureştiului, Magheru, are clădiri care riscă să se prăbuşească la un cutremur major. Una dintre cele mai mari clăriri este garajul Ciclop, construit în 1928 de Dumitru Bragadiru, unul dintre bogaţii României din perioada interbelică. Imobilul are şase etaje, o suprafaţă desfăşurată de 4.437 de mp. 

CITEŞTE ŞI De ce nu are Bucureştiul un Champs-Elysées. Arhitecţii propun reducerea benzilor de pe Bulevardul Magheru

„Bulevardul Magheru deține unele dintre cele mai valoroase clădiri expertizare cu risc seismic I. În eventualitatea unui cutremur, se va pierde nu doar un fond construit foarte valoros, dar și o parte din istoria orașului”, se mai arată în raportul OAR. 

Alte clădiri, încadrate la clasa II de risc seismic sunt cele în care au funcţionat cinematografele Patria, Scala, dar şi clădirea în care funcţionează cinema Studio. Şi teatrul Nottara funcţionează şi astăzi într-o clădire cu risc seismic. 

Câte clădiri cu bulină sunt în Bucureşti 

Lista clădirilor cu bulină din Bucureşti, actualizată de Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a fost actualizată recent, arată că sunt

• 173 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic – pericol public;
• 170 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic;
• 348 clădiri încadrate în clasa II de risc seismic; 
• 101 imobile încadrate în clasa III de risc seismic;
• 1.571 de clădiri încadrate în diferite categorii de urgenţă;
• 144 expertizate dar neîncadrate în categorii de risc sau urgenţă;
• 84 clădiri consolidate total sau parţial. 

În București existau 132.171 imobile de locuit, cu 844.541 de locuințe, arată datele ultimului recensamânt din 2011. Dintre acestea, 86.662 imobile de locuit, adică 65,2% dintre imobilele din București, sunt construite înainte de 1980, iar 31.511 imobile de locuit (23,7%) au fost construite înainte de 1945. 

Datele proiectului de informare Seismic Alert arată că în Bucureşti locuiesc peste 8.000 de persoane. 

Autorităţile au declarat în 1994 reducerea riscului seismic ca prioritate legislativă guvernamentală, perioadă în care la iniţiativa ICRAL/AFI au fost realizate numeroase expertize tehnice pentru imobilele cu locuințe ce urmau
a fi vândute locatarilor, se mai arată în raportul OAR. Tot atunci a iniţiat şi programul de consilidare a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic-pericol public. 

De atunci însă, doar 84 de clădiri au fost consolidate total sau parţial, unele de investitorii care au cumpărat imobilele. Şi astăzi încă figurează pe lista clădirilor pericol public clădiri expertizate în 1993. 

Marile bulevarde din centrul Bucureştiului s-au schimbat după Legea 282/2015, care interzice desfăşurarea de activităţi comerciale în clădiri cu bulină. Magazinele de pe Calea Victoriei şi Bulevardul Magheru s-au mutat în alte spaţii. 

CITEŞTE ŞI Primăria Bucureşti mai dă o mână de ajutor locatarilor din blocurile cu bulină: servicii de transport şi mutat mobila

De ce e un eşec programul autorităţilor de consolidare

Raportul Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti arată că eșecul programului de diminuare a riscului seismic este cauzat de: lipsa de transparență a programului, lispa de informare și implicare a cetățenilor, impunerea soluției și a executantului fără consultarea proprietarilor, costurile mari pe care proprietarii trebuie să le suporte, fără a avea posibilitatea de a cunoaște detalii și de a negocia, lispa de facilități (mutarea locatarilor, sprjin pentru proprietarii cu posibilități reduse etc). 

Primăria Bucureşti vrea însă să accelereze procesul de reducere a riscului seismic şi a înfiinţat anul trecut Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic şi a alocat pentru 2018 un buget de 10 milioane de euro. 

Ce soluţii propun arhitecţii

1. Refacerea și completarea OG 20/1994 pentru a asigura cooperareîntre proprietari, asigurarea de locuințe temporare, proceduri de intervenție diversificate, proiecte integrate (corelare cu Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor), nu doar consolidări structurale;
2. Extinderea și diversificarea surselor de finanțare publice cu fonduri și creditări private, cu un control mai atent al licitațiilo publice;
3. Refacerea expertizei (ca obiect sau în bloc) cu normative actualizate și dezvoltarea unui post de cercetare a fizicii construcțiilor istorice;
4. Programe de informare și educare a publicului.