Bulgaria ar pierde dacă diferendul cu România ajunge la Haga sau Hamburg

Folosirea acestei metode a fost propusă de secretarul de stat în Ministerul român al Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.

Într-un interviu acordat Agerpres săptămâna trecută, Aurescu afirmă că, în cazul în care negocierile dintre cele două state eşuează, diferendul ar putea fi adus, dacă părţile sunt de acord, în faţa Curţii de Justiţie de la Haga sau a Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg.

Românii vorbesc despre un arbitraj internaţional pentru că ştiu foarte bine că Curtea de Justiţie de la Haga şi Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg folosesc această metodă. Prin urmare, este aproape cert că în cazul în care problema noastră ajunge acolo, decizia va fi bună pentru Bucureşti. Exact aşa s-a întâmplat în anul 2009 când România a reuşit să pună mâna pe o parte impresionantă din zona economică a Ucrainei, cu zăcăminte de gaze şi petrol, comentează editorialistul Gheorghi Milkov.

În schimb, Bulgaria vrea să fie aplicat acordul la care s-a ajuns în anii ’50 ai secolului trecut, când cele două ţări au stabilit să fie amplasată o geamandură la o distanţa de 4 kilometri din ţărm, urmând paralela care reprezintă o continuare a frontierei de stat. Cele două ţări au convenit ca de la această geamandură să plece viitoarea delimitare a zonelor economice ale celor două ţări. Astăzi geamandura care a fost amplasată în anul 1956 nu mai este şi se presupune că a fost distrusă de români. Punctul unde s-a aflat însă este cunoscut, coordonatele lui se află într-un protocol interguvernamental semnat în anul 1957. În anul 1992, ministrul bulgar al internelor Iordan Sokolov a constatat că semnul plutitor care separă apele teritoriale ale Bulgariei şi României a dispărut. Un an mai târziu, în 1993, negocierile bulgaro-române pentru delimitarea zonelor maritime au fost reluate după o pauză de circa 40 de ani, afirmă ziarul.

Jurnalistul Gheorghi Milkov comentează că litigiul dintre Bulgaria şi România pare mult mai simplu de rezolvat decât diferendele similare dintre România şi Ucraina şi Bulgaria şi Turcia, pentru că nu există insule, guri de râuri, golfuri sau alte forme de relief care ar fi putut îngreuna delimitarea. Poate exact din această cauză, ani la rând nimeni nu a observat că nu există un acord de delimitare.

Diferendul dintre Bulgaria şi Turcia a fost rezolvat în anul 1997, când experţii au avut nevoie de 50 zile ca să soluţioneze o dispută mai veche de 50 de ani. Pentru acest scop au fost nevoie de patru întâlniri: trei la Sofia şi una la Istanbul, în cadrul cărora comisiile de experţi au fost obligte să ajungă la un acord care să fie făcut public în cadrul unei întâlniri între prim-miniştrii ai celor două ţări programată pentru acelaşi an. Cel mai probabil şi în cazul disputei între Bulgaria şi România va fi nevoie de o asemenea întâlnire între premierii celor două ţări, mai scrie 24 Ceasa.

De amintit că ministrul român al afacerilor externe Cristian Diaconescu a declarat marţi seara, într-o emisiune la Digi 24, că ‘există o zonă în litigiu’ între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat, ceea ce a generat o serie de reacţii la Sofia. ‘Există o zonă în litigiu (cu Bulgaria – n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate’, a afirmat Cristian Diaconescu.

Preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a declarat joi că ministrul afacerilor externe al României a vorbit de ‘o problemă nesoluţionată şi nu de o pretenţie teritorială’.