Bulgaria are mai mult de pierdut decât România în cazul ieşirii Greciei din zona euro
‘Băncile elene au o cotă de piaţă semnificativă în Bulgaria, România şi Serbia, dar cel mai ridicat nivel se înregistrează în Bulgaria. Deşi impactul economic al unui Grexit pare gestionabil, credem că băncile reprezintă cel mai periculos canal de propagare a efectelor negative ale unei astfel de evoluţii’, se arată în raportul Morgan Stanley Research.
În Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria şi Alpha Bank sunt deţinute integral de băncile elene. Patru bănci din România şi trei din Albania sunt controlate de băncile lor mamă din Grecia.
Datele Morgan Stanley arată că 14% din afacerile băncilor elene sunt pe pieţele din sud-estul Europei. Cota lor de piaţă în regiune este de 25% şi operaţiunile lor sunt finanţate din depozite a căror valoare se ridică la aproximativ 15 miliarde de euro (16,7 miliarde de dolari).
‘Vedem că există potenţial pentru ieşiri masive din depozitele bancare din cauza riscurilor. În cazul lipsei de lichidităţi, subsidiarele băncilor elene din Bulgaria, România şi Serbia vor trebui să fie sprijinite de autorităţile locale’, se arată în raportul băncii americane.
Bulgaria este cea mai expusă la Grecia deoarece exporturile sale către ţara vecină reprezintă 7% din total, sau 3,8% din PIB. În cazul Serbiei şi României, exporturile reprezintă 1,4% şi, respectiv, 1,1% din total sau 0,4% din PIB şi, respectiv, 1,1% din PIB, susţin analiştii de la Morgan Stanley.
‘În cazul unor ieşiri masive de capital din băncile elene, impactul asupra datoriei şi al deficitului fiscal al guvernelor din regiune va fi semnificativ. Băncile din România şi Serbia sunt mai puţin expuse la riscurile pe termen scurt dar cele din Bulgaria sunt mult mai vulnerabile’, se arată în raportul instituţiei americane.
Din cauza temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice şi juridice şi-au retras banii din bănci, înregistrându-se cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a forţat băncile elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei. În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Aceste evoluţii au sporit temerile potrivit cărora bănci precum Piraeus şi Alpha Bank vor reduce finanţarea acordată subsidiarelor din străinătate, ceea ce ar duce la o criză a creditării într-o regiune în care nivelul creditelor neperformante este deja foarte ridicat. Într-un astfel de caz băncile centrale ar fi obligate să furnizeze capital.
Investitorii din întreaga Europă par mai relaxaţi acum în privinţa Greciei, parţial datorită programului de relaxare cantitativă (QE) lansat în martie de BCE, în valoare de 1.100 de miliarde de euro.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România