Bulgaria are un nou preşedinte. Cine este generalul Rumen Radev, susţinut de socialişti şi favorabil relaţiilor cu Rusia
Candidata susţinută de premierul Boiko Borisov şi partidul său conservator Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), Ţeţka Ţatceva, 58 de ani, a întrunit 36,17%, a anunţat comisia după numărarea a 99,33% din buletine.
Protocoalele secţiilor de vot vor fi reexaminate înaintea publicării miercuri a rezultatelor oficiale definitive. Noul preşedinte îşi va prelua mandatul la 22 ianuarie.
Radev, fost pilot şi comandant al armatei aerului, s-a declarat duminică seara în favoarea unui bun dialog cu preşedinţii SUA şi ai Rusiei. El s-a angajat, de asemenea, să ‘coopereze pentru ridicarea sancţiunilor’ europene impuse Rusiei.
Borisov şi-a anunţat duminică seara demisia la mijloc de mandat al guvernului său şi pe care o va prezenta luni sau marţi Parlamentului.
Bulgaria este republică parlamentară, iar preşedintele are funcţii protocolare şi reprezintă o autoritate morală. Alegerea preşedintelui nu antrenează automat o demisie a guvernului. Totuşi, Borisov, în fruntea unui guvern minoritar susţinut de naţionalişti, a declarat că rezultatul alegerilor prezidenţiale indică ‘o lipsă de sprijin’ din partea alegătorilor.
Candidatura generalului Radev a atras de fapt sprijinul alegătorilor cu diferite tendinţe politice. Potrivit sondajelor, 35% dintre alegătorii Blocului reformator, care participă în guvernul lui Borisov, şi 60% dintre naţionalişti care îi asigurau un sprijin parlamentar, au votat pentru generalul Radev.
Atât GERB al premierului demisionar Borisov, cât şi socialiştii au declarat că nu vor încerca să formeze un guvern în cadrul acestui parlament. După consultări, preşedintele demisionar Rosen Plevneliev urmează să numească un guvern interimar.
Nou preşedinte al Bulgariei urmează să dizolve parlamentul şi să stabilească data pentru alegeri anticipate, cel mai devreme în martie 2017.
Cine este Rumen Radev
Bulgarii au ales într-o mare măsură, duminică, un preşedinte rusofil, socialistul Rumen Radev, provocând demisia prim-ministrului conservator, Boiko Borisov, cu riscul unei noi perioade de incertitudine pentru ţara lor, scrie AFP.
Fostul pilot şi comandant al forţelor aeriene bulgare este creditat cu o victorie confortabilă, cu aproape 60% din voturi, după estimările a două institute de sondaje privind totalitatea voturilor, contra la puţin peste 35%, procentul adversarei sale susţinute de Borisov.
Alegerea sa este un eşec usturător pentru şeful guvernului care şi-a anunţat imediat demisia, aşa cum îi avertizase pe alegători înainte de scrutin. Dacă bulgarii ‘doresc o criză politică, o vor avea’, prevenise Boiko Borisov, 57 de ani, al cărui mandat era până în 2018.
Plecarea lui Borisov ar urma să conducă la alegeri legislative anticipate şi la o perioadă de incertitudine pentru această ţară săracă membră a UE, care a cunoscut în 2013 manifestaţii masive contra corupţiei, mai multe luni de instabilitate politică…şi o primă demisie a prim-ministrului Borisov, ales în 2009, continuă France Presse.
Generalul Radev, total novice în politică, a creat surpriza de la început până la sfârşit, devansând-o din primul tur pe rivala sa, Ţeţka Ţatceva, criticată pentru lipsa sa de charismă şi ţinta dezamăgirii alegătorilor faţă de majoritate.
Fără apartenenţă politică, dar susţinut de socialişti (PSB-ex-comunist), Radev s-a declarat favorabil la o ridicare a sancţiunilor europene contra Rusiei şi apreciază că ‘Crimeea (peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014) este de fapt rusă’.
El este ales pentru cinci ani şi îi succede lui Rosen Plevneliev, din partidul aflat la putere, care s-a remarcat prin criticile sale la adresa lui Vladimir Putin.
Dramatizând miza, partidul lui Borisov (GERB – Cetăţeni pentru o dezvoltare europeană a Bulgariei) chemase la mobilizare contra ‘generalului roşu’. Ţatceva estimase că victoria lui Radev va duce la o ‘îngheţare a fondurilor europene’ şi la ‘o izolare internaţională’ a ţării.
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, duminică, Plevneliev s-a arătat neliniştit de tentativele Rusiei de a ‘destabiliza Europa’, acuzând în special Moscova de finanţare a mişcărilor ostile Uniunii Europene, inclusiv în Bulgaria.
Sectorul energetic bulgar depinde în mare măsură de puternica prezenţă rusă, iar cele două ţări întreţin legături culturale şi istorice puternice.
Radev şi-a susţinut neutralitatea, amintind a fi ‘general al NATO format în Statele Unite’ şi a subliniat că ‘apartenenţa la UE şi NATO nu are alternativă’.
Preşedintele bulgar are funcţii reprezentative la nivel internaţional, guvernul fiind cel care defineşte politica externă.
Preşedintele parlamentului s-a prezentat ca un candidat al stabilităţii ţării, dar ‘oamenii au ascultat destul GERB lăudându-se, în timp ce ei nu văd o ameliorare a nivelului lor de viaţă’, potrivit lui Antoniy Todorov, profesor de ştiinţe politice la Noua universitate bulgară.
Parvan Simeonov, directorul institutului Gallup, vorbeşte de un ‘vot de protest’ într-un ‘context internaţional care încurajează voinţa de schimbare: colapsul autorităţilor tradiţionale în Europa occidentală, schimbarea radicală din SUA, ambiţiile în creştere ale Rusiei’.
În Moldova, adaugă AFP, în al doilea tur al prezidenţialelor, un prorus, Igor Dodon, devansează o candidată proeuropeană, Maia Sandu, potrivit rezultatelor parţiale.
‘Instabilitatea, noi suntem deja obişnuiţi cu asta. Ceea ce este necesar este o nouă figură care să apere interesele naţionale în loc să spună mereu ‘yes’ Europei şi Statelor Unite’, analizează un alegător, Assen Dragov, 39 de ani, mic întreprinzător din Sofia.
Preşedintele în exerciţiu va însărcina liderii partidelor să formeze un nou executiv după care, în caz de eşec, aproape sigur, va numi un guvern interimar. Succesorul său, care îşi va prelua funcţia pe 22 ianuarie, va convoca alegeri anticipate, cel mai devreme pentru martie 2017.
Cu toate acestea, Boiko Borisov rămâne favorit pentru a câştiga aceste alegeri legislative, aşa cum a revenit la putere în 2014, un an după prima sa demisie, conchide AFP.