Criză în Bulgaria: Aproape de alegeri anticipate şi o „misiune imposibilă” pentru viitorul Guvern

‘Alegerile sunt aproape inevitabile’, a spus Borisov după două săptămâni de la alegeri, timp în care nu s-a reuşit alcătuirea unei coaliţii guvernamentale. El a estimat că până pe 27 octombrie, data şedinţei inaugurale a noului legislativ, va şti dacă formaţiunea sa de centru-dreapta este în măsură să constituie un guvern, chiar şi minoritar.

În urma alegerilor de pe 5 octombrie, al doilea scrutin anticipat în mai puţin de doi ani, a rezultat cel mai fragmentat legislativ din perioada postcomunistă. Formaţiunea GERB a obţinut 84 de mandate şi mai are nevoie de sprijinul a 37 de parlamentari pentru a avea susţinerea majorităţii.

Borisov a precizat că ‘singurul partener indiscutabil’ într-o posibilă coaliţie condusă de GERB este Blocul Reformator, care a obţinut 23 de mandate şi face de asemenea parte din grupul Partidului Popular European (PPE). El a mai vorbit despre o ‘largă coincidenţă de obiective’ cu naţionaliştii moderaţi din Frontul Patriotic, care au 19 locuri în parlament. În declaraţiile sale anterioare, Boiko Borisov a exclus orice alianţă cu Partidul Socialist şi cu formaţiunea MDL, a minorităţii turce.

La rândul său, preşedintele Rosen Plevneliev, a calificat drept ‘inacceptabilă’ perspectiva unor noi alegeri şi a cerut partidelor să facă tot posibilul pentru a ajunge la un acord politic ‘bazat pe un program de reforme’.

Viitorul executiv de la Sofia va trebui să gestioneze dosare dificile, precum criza din sistemul bancar, deblocarea fondurilor europene, precum şi iniţierea unor reforme nepopulare în educaţie, sănătate şi în sistemul de pensii.

Corupţia, la un nivel record – 30% dintre bulgari au mituit un funcţionar public, în 2014, dublu faţă de 2013

Aproape 1,9 milioane de bulgari, adică 29,3% dintre cetăţenii cu vârste de peste 18 ani, au mituit funcţionari publici în 2014, relevă un studiu prezentat recent de Centrul pentru Studierea Democraţiei (CED), la Sofia, transmite sâmbătă EFE. Şocant este faptul că această cifră s-a dublat comparativ cu anul 2013, când 13,6% dintre bulgarii de vârstă adultă recunoşteau că au recurs la astfel de practici.

‘Principalii factori care au favorizat această creştere a corupţiei au fost, pe de-o parte, nesiguranţa cetăţenilor într-o situaţie de instabilitate politică. Iar pe de altă parte, guvernul şi-a axat eforturile pe supravieţuire, uitând de lupta împotriva corupţiei’, a explicat pentru EFE unul dintre principalii analişti de la CED, Tihomir Bezlov.

Bulgaria se află într-o criză politică şi parlamentară încă din mai 2013, la scurt timp după alegerile anticipate care au adus la putere un guvern extrem de nepopular condus de tehnocratul Plamen Oreşarski şi susţinut de socialişti şi de partidul minorităţii turce. Până la demisia cabinetului, în luna iulie, au avut loc nenumărate proteste împotriva unui guvern criticat pentru că ar apăra interesele oligarhilor şi nu pe cele ale cetăţenilor. La 5 octombrie se vor organiza alegeri anticipate de la care se aşteaptă revenirea la stabilitate, deşi fragmentarea parlamentului de la Sofia, foarte posibilă, va îngreuna acest lucru.

În opinia lui Bezlov, în climatul marcat de provizorat din ultimele 15 luni, Ministerul de Interne a abandonat anchetarea cazurilor de corupţie pentru a se concentra pe probleme de securitate. ‘Forma de corupţie cea mai răspândită pentru bulgari se produce pe şosele, acolo unde sunt nevoiţi să le dea mită poliţiştilor pentru a evita o amendă’, explică Kristian Kosturkov, ziarist la un cotidian naţional. Valoarea şpăgii este cuprinsă de obicei între 10 şi 25 de euro. ‘Chiar poliţiştii se oferă să închidă ochii dacă li se dă ceva’, susţine poliţistul. Nu sunt rare nici cazurile de corupţie printre medici, care cer între 25 şi 150 de euro ca să emită un certificat de invaliditate unui pacient pentru ca acesta să poată primi ajutoare sociale.

Şi mai există şi o problemă privind justiţia, spune Bezlov. Spre deosebire de România şi Croaţia, unde chiar şi prim-miniştri au ajuns după gratii, în Bulgaria nicio înaltă oficialitate nu a fost condamnată pentru corupţie. ‘Modelul (instituţional) are strânsă legătură cu clientelismul şi perpetuarea (în funcţii). Există posturi importante în instanţe cheie care au fost ocupate încă din anii 1990 şi, cine le ocupă, rămân pe aceste posturi până la pensionare’, explică Bezlov.

Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, primeşte cu regularitate critici din partea Bruxellesului pe motiv că nu face mai multe împotriva corupţiei la nivel înalt, iar Comisia Europeană a ajuns chiar să îngheţe fonduri europene din acest motiv. Analistul bulgar crede că aceste critici adresate ţării sale sunt o armă cu două tăişuri, deoarece investitorii capătă în acest mod o aversiune pentru un stat descris ca fiind corupt şi sărac, iar acest lucru duce la scăderea sau la sistarea investiţiilor, ceea ce sărăceşte şi mai mult Bulgaria. ‘Cu cât este mai scăzut salariul mediu, cu atât mai ineficientă este administraţia publică şi cu atât mai mult problemele se rezolvă prin măsuri informale, precum clientelismul şi mita directă’, evidenţiază Bezlov.

Şi atitudinea cetăţenilor este ambiguă. Potrivit studiului, majoritatea bulgarilor consideră corupţia inacceptabilă, dar 70% dintre ei ar fi dispuşi să fie implicaţi în acest fenomen şi 90% se aşteaptă să li se ceară ceva în schimb pentru a grăbi nişte formalităţi. ‘Atitudinea practică a cetăţenilor faţă de corupţie nu are la bază etica, ci conştientizarea faptului că trăiesc într-un climat dominat de relaţii de corupţie’, mai consideră studiul CED.