Bulgaria: Borisov caută aliaţi pentru un al treilea mandat de premier, după victoria GERB în alegeri

Rezultatele oficiale după numărarea a 94% din voturi arată că partidul lui Borisov, GERB, a obţinut 32,6% din sufragii şi 96 din cei 240 de aleşi, mai mulţi decât în parlamentul actual (84).

Această reuşită este o surpriză fericită pentru Borisov, al cărui partid era cotat practic la egalitate cu socialiştii (PSB) în sondajele din ultimele săptămâni.

Socialiştii, care au obţinut 27% din voturi (79 de mandate), şi-au crescut de peste două ori numărul parlamentarilor, însă nu au reuşit să îi înlăture de la putere pe conservatori, care domină scena politică din 2009.

‘PSB s-a prezentat ca partid care aduce schimbarea, însă a exagerat prezentându-se ca o alternativă la statu-quo în politica externă’ şi promiţând o apropiere de Rusia, afirmă politologul Ognian Mintcev.

‘Au stârnit teamă’, spune un alt politolog, Andrei Raitcev.

Acum Borisov trebui să obţină o majoritate pentru a guverna, în contextul în care cel de-al doilea mandat al său, pe care l-a scurtat printr-o demisie la sfârşitul lui 2016 în urma înfrângerii suferite la prezidenţiale de candidatul susţinut de el, a fost marcat de dezacorduri din cadrul coaliţiei.

Viitorul guvern riscă de asemenea să fie instabil, potrivit lui Mintcev. Negocierile pentru formarea unei coaliţii de guvernare sunt inevitabile în sistemul proporţional de vot din Bulgaria.

Observatorii spun însă că Borisov nu a obţinut un vot de adeziune, dar că ‘persoane care nu sunt mulţumite de politica GERB l-au susţinut pentru a nu-i vedea pe socialişti ajunşi la putere’.

‘Borisov a avut ideea de a oferit garanţii de calm şi de a adopta rolul de unificator şi de conciliator’, afirmă politologul Haralan Alexandrov.

Borisov, un fost bodyguard devenit şef de poliţie, a profitat de temerile populaţiei în legătură cu o situaţie internaţională percepută ca instabilă, din cauza crizei migranţilor şi a tensiunilor cu Turcia vecină.

‘Niciodată situaţia din Balcani nu a fost atât de tensionată. GERB trebuie să câştige alegerile pentru ca Bulgaria să rămână o insulă de stabilitate’, a spus el în campanie.

Socialiştii, moştenitorii comuniştilor de dinainte de căderea Cortinei de Fier, au sperat să profite de elanul dat de victoria la prezidenţiale, la sfârşitul lui 2016, a candidatului lor, un fost şef al forţelor armate aeriene, Rumen Radev.

La fel ca şeful statului, preşedinta PSB, Kornelia Ninova, este în favoarea ridicării sancţiunilor impuse Rusiei de către UE.

Promiţând de asemenea legături ‘pragmatice’ cu Moscova, Borisov este în favoarea unei alinieri fidele poziţiilor UE şi NATO.

Pe a treia poziţia (cu 9,1% din voturi şi 27 de mandate) s-a plasat coaliţia naţionalistă ‘Patrioţii Uniţi’, ostilă imigranţilor, musulmanilor şi romilor. Coaliţia ar urma să devină un partener inevitabil pentru Borisov. Naţionaliştii au susţinut fostul guvern al lui Borisov, dar nu au făcut parte din guvernare.

Un partid populist, Volia (4,11% şi 12 mandate), este un potenţial partener de guvernare, dacă la finalul numărării voturilor se va menţine deasupra pragului electoral de 4% pentru intrarea în parlament.

Borisov nu vrea să se alieze cu MDL, partid istoric al minorităţii musulmane – în principal turcă – din Bulgaria, care se află aproape la egalitate cu naţionaliştii (8,9%, 26 de mandate). Totuşi, Borisov nu exclude un sprijin parlamentar ocazional din partea MDL (liberal), care are însă o reputaţie proastă din cauza implicării anumitor deputaţi ai săi în cazuri de corupţie.

MDL s-a exprimat împotriva politicilor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, în timp ce un nou partid, DOST, este susţinut de Ankara. DOST a obţinut 3% din voturi, insuficiente pentru a intra în parlament, însă sunt aşteptate în continuare rezultatele votului din Turcia al persoanelor care au şi cetăţenie bulgară.

Sprijinul Turciei pentru DOST în timpul campaniei a atras acuzaţii de ingerinţă din partea autorităţilor bulgare şi a dus la tensiuni între cele două ţări.